Raportul unui studiu realizat în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI de către un grup naţional de cercetare coordonat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) prezintă o analiza psihoculturală a diverselor zone ale ţării, relaţionarea atributelor psihologice cu GINI/PESH urmând să fie realizată, prin modelări complexe, la finalizarea proiectului (2021/2022), într-un Raport final. Astfel, conform acestui studiu, “românismul” bate “ardelenismul”, “moldovenismul” şi “muntenismul”, atributele psihoculturale fiind prezentate sub formă de hărţi psihologice la nivel de judeţ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică, analizele statistice comparative nefiind direct realizabile în acest context.

“Românismul” bate “ardelenismul”, “moldovenismul” şi “muntenismul”, arată un studiu realizat, în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI (http://ropsy.granturi.ubbcluj.ro), de un grup naţional de cercetare coordonat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), care a propus o analiză mai detaliată a profilului psihocultural al ţării, şi anume prin hărţi psihologice la nivel de zone ale ţării (prestabilite geografic/administrativ-teritorial şi/sau derivate psihologic), pentru a le relaţiona apoi cu inegalităţile/polarizările economice (ex. GINI) şi cu alţi indicatori PESH [Political/Economic/Social/Health]. Demersul se înscrie în paradigma iniţiată pentru SUA (Rentfrow et al., 2013) şi Marea Britanie (Rentfrow et al., 2015).

Raportul proiectului, a cărui variantă completă poate fi consultată în documentul afișat mai jos în acest articol prezintă acum doar analiza psihoculturală a diverselor zone ale ţării, relaţionarea atributelor psihologice cu GINI/PESH urmând să fie realizată, prin modelări complexe, la finalizarea proiectului (2021/2022), într-un Raport final.

Variabilele psihologice analizate în acest Raport la nivel de judeţ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică au fost: (1) atributele psihoculturale după Hofstede şi colab. (2010) (colectivism/individualism; concentrarea/descentralizarea puterii sociale; evitarea incertitudinii; competiţia/consensul; orientarea pe termen lung/scurt; indulgenţa); (2) trăsăturile de personalitate (stabilitatea emoţională; extraversiunea; deschiderea; agreabilitatea; conştiinciozitatea); (3) inteligenţa generală; (4) încrederea interpersonală; (5) factori cognitiv-comportamentali (experienţe negative percepute; cogniţii raţionale/iraţionale; emoţii pozitive şi negative; satisfacţia cu propria viaţă).

Hărţile Psihologice ale României: “Românismul” bate “ardelenismul”, “moldovenismul” şi “muntenismul”, dar nu prin KO!

“După apariţia monografiei dedicată psihologiei românilor eram mereu întrebat despre diferenţele psihologice de pe teritoriul ţării. Nu am putut răspunde atunci mai riguros şi sistematic, ci doar parţial, focalizat pe câteva atribute psihologice alese mai puţin sistematic şi/sau adesea ipotetic. Acum putem da un răspuns mai riguros şi mai sistematic, deşi există încă loc de îmbunătăţiri şi aici. Astfel, rezultatele arată că în general există o tendinţă spre o omogenitate a distribuirii atributelor psihoculturale/psihologice pe suprafaţa ţării, astfel că în general “românismul” bate şi “ardelenismul” şi “moldovenismul” şi “muntenismul”! Într-adevăr, mişcarea populaţiei între aceste zone geografice şi politicile naţionale comune au redus eventualele diferenţe majore existente cândva. Cu toate acestea, există şi unele diferenţe geografice semnificative statistic şi ecologic, pe care le sumarizăm mai jos (alte detalii se regăsesc în Raportul de la baza acestui Comunicat). De asemenea, există unele diferenţe geografice semnificative statistic, dar nu şi ecologic, care, incluse însă în modele complexe, pot interacţiona cumulativ (alături chiar de cele nesemnificative statistic), cu impact asupra înţelegerii inegalităţilor/polarizărilor economice (GINI) sau PESH; acestea vor fi prezentate în Raportul final. Atributele psihoculturale (Hofstede şi colab., 2010) sunt prezentate sub formă de hărţi psihologice la nivel de judeţ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică, analizele statistice comparative nefiind direct realizabile în acest context. Şi acestea vor fi însă puse în relaţie cu inegalităţile/polarizările economice (GINI) şi indicatorii PESH, în Raportul final”, arată prof. univ. dr. Daniel David, coordonatorul proiectului.

Diferenţe semnificative statistic (p < 0.05) şi ecologic (d ≥ 0.35) pentru celelalte variabile psihologice apar mai ales la nivelul regiunilor de dezvoltare (nu la nivel de macroregiuni sau regiuni istorice): (1) încrederea în oamenii întâlniţi prima dată (Centru > Sud-Est); (2) încrederea în oamenii de altă naţionalitate (Bucureşti-Ilfov > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Est; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Vest > Sud-Muntenia), (3) încrederea în oameni de altă religie (Centru > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Vest; Nord-Est > Sud-Muntenia; Nord-Est > Sud-Vest; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Vest), (4) experienţe negative percepute (Bucureşti-Ilfov > Centru), (5) cogniţiile raţionale (Nord-Vest > Nord-Est; Sud-Muntenia > Nord-Est) şi (6) emoţii pozitive (Nord-Vest > Nord-Est). La nivel de judeţe, diferenţele psihologice sunt exploratorii în această fază a cercetării (aşa cum apare menţionat în Raport), acestea căpătând însă un rol important în modelările viitoare mai complexe, cu impact asupra GINI/PESH.

Deliverable-1.-Understanding-and-modelling-time-space-patterns-of-psychology-related-inequalities-and-polarization.-Scientific-Report-2018

Studiile viitoare vor analiza potenţiale mecanisme explicative (predictor/mediator/moderator) ale acestor diferenţe identificate şi vor include în analize şi modelări complexe toate variabile psihologice incluse în studiu, în relaţie cu inegalităţile/polarizările economice (GINI) şi indicatorii PESH (în Raportul final). Trebuie însă spus că încrederea este o componentă fundamentală a capitalului social, aceasta stând la baza cooperării, cooperare prin care se pot constitui apoi instituţii moderne şi puternice.

Un atribut interesant este conştiinciozitatea, care, deşi nu atinge valoarea ecologică stabilită, este semnificativ statistic şi apare sistematic la niveluri diferite de analiză, în favoarea Transilvaniei şi a regiunilor/macroregiunilor din aceasta, lucru congruent cu unele auto/hetero-stereotipuri despre Transilvania (David, 2015). Deşi nu ating valori semnificative şi statistic şi ecologic, trăsăturile de personalitate vor fi incluse la rândul lor în modelări complexe, în relaţie cu inegalităţile/polarizările economice (GINI) şi indicatorii PESH în Raportul final.

Prof. univ. dr. Daniel David adaugă că “spaţiul vestic este caracterizat dominant de stimularea autonomiei indivizilor şi descentralizarea puterii. Raportându-ne la provinciile istorice, psihocultural, în cazul autonomiei indivizilor, ordinea este Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, iar în ceea ce priveşte descentralizării puterii, ordinea este Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Diferenţele sunt însă minime şi/sau în aceeaşi clasă, în condiţiile în care toate cele trei regiuni istorice sunt încă grevate de colectivism şi concentrarea puterii. Aceste diferenţe s-ar putea însă să conteze în modelele finale mai complexe, alături de alte variabile psihologice, cu implicaţii pentru GINI/PESH.”

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

2 COMENTARII

  1. D-le Rector Daniel David: Multumim. Punctul de vedere se apropie in mare parte de realitate. Multi suntem pentru personalizarea si pastrarea carascteristicilor celor trei provincii din actuala Romanie. Am publicat un articol in acest sens in Gazeta de Cluj in urma cu 6 ani. Uniunea Ardelenilor SI Banatenilor (UAB), Cluj, Kolozsvar, Klausenburg. See Group on FB.

  2. Personal nu cred că Muntenia (Țara Românescă) este în fruntea descentralizării țării. Am analizat statistic repartizarea farmaciilor pe provincii și județe în România în perioada interbelică în cartea mea: Studii de istoria farmaciei, Edit. Studium, Cluj-Napoca, 2012, în funcție de ponderea naționalităților, dezvoltarea economică, gradul de educație, raportul dintre populația urbană și rurală. Din datele publicate în carte reiese dezvoltarea superioară a Ardealului față de Muntenia și Moldova. Nu văd motivul pentru care Muntenia ar vrea cel mai mult descentralizarea țării.

Comments are closed.