Cu ocazia aniversării de 440 ani de la naşterea lui Bethlen Gábor, duminică după-amiază a fost dezvelită la Târgu-Mureş statuia marelui principe al Transilvaniei. Evenimentul a fost unul cu o participare restrânsă din cauza pandemiei, însă el a putut fi umărit integral pe internet. Statuia principelui este opera sculptorului István Harmath, opera în bronz fiind însă turnată în atelierul sculptorului Csaba Sánta.

Zoltán Soós, primarul Târgu-Mureşului a spus că în urmă cu peste 4 ani consiliul local a decis ridicarea acestei statui, însă hotărârea consiliului nu a putut fi înfăptuită. El a remarcat că Bethlen Gábor este “tatăl” şi totodată “naşul” oraşului, pentru că, pe lângă acordarea titlului de oraş liber regesc, el a fost primul care a folosit denumirea de astăzi (Marosvásárhely), punând oraşul pe calea pentru care locuitorii săi pot fi mândri şi astăzi.

Ferenc Péter, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a reamintit faptul că Bethlen Gábor a fost şi el nevoit să ia decizii înţelepte într-o ţară decimată de epidemii. În opinia sa, sarcina târgumureşenilor este aceeaşi ca pe vremea principelui: să facă ordine în oraş, să fie consolidată viaţa culturală şi învăţământul, să fie implicaţi în această muncă experţi confirmaţi.

Primarul Zoltán Soós şi-a exprimat speranţa că la 29 aprilie 2021, la a 405-a aniversare a declarării Târgu-Mureşului oraş liber regesc, măreţia principelui Bethlen Gábor va putea fi reevocată fără restricţii epidemiologice.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat în timpul ceremoniei de dezvelire a statuii principelui Transilvaniei că manifestarea are loc în “împrejurări atipice”, în contexul pandemiei de coronavirus.

“Dezvelirea acestei statui măreţe ridicate în memoria Principelui transilvănean Bethlen Gabor are loc în împrejurări atipice. Nu astfel a fost planificat şi sunt sigur că, dacă nu ar exista această pandemie de coronavirus, acum, la împlinirea a 440 de ani de la naşterea marelui principe transilvănean, am fi avut invitaţi din toate colţurile Transilvaniei şi din regiuni ale bazinului Carpatic. Această situaţie este diferită, însă a fost diferită şi în secolul al XVII-lea, când, în timpul domniei Principelui Bethlen Gabor s-a conturat epoca de aur a Transilvaniei. Ridicarea acestei statui este extraordinară şi în contextul actual, pentru că, dacă ar fi să credem tot ce am văzut pe ecranele televizoarelor în ultimele luni şi săptămâni, atunci astăzi poate nu am inaugura, mai degrabă am distruge statui. Ridicarea unei statui nu se referă numai la trecut. Ridicarea unei statui reprezintă recunoaşterea unei moşteniri, recunoaşterea unei epoci, dar şi un avertisment la faptul că o epocă trebuie întotdeauna plasată într-un context propriu”, a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a arătat că observaţiile lui Bethlen Gábor din secolul al XVII-lea sunt valabile şi astăzi, deoarece “agilitatea, capacitatea de previziune, dorinţa de a fi în slujba comunităţii şi experienţa l-au determinat pe marele Principe al Transilvaniei să ajungă la concluzia că o un popor mic, o comunitate mică se poate dezvolta, poate construi numai în condiţii de pace”.

Kelemen Hunor a spus că principele a ştiut când să demonstreze forţă, când să facă compromisuri, a ştiut când trebuia să avanseze, dar şi când a fost momentul să se retragă, fiind modelul omului de stat care a vrut şi a putut să facă tot posibilul, în toate circumstanţele.

“El nu dorea puterea pentru ideea de putere, în sensul propriu al cuvântului, dar, când a dobândit-o, a mers pe principiul că trebuie să facă întotdeauna tot ce este posibil în interesul şi pentru binele comunităţii. Moştenirea sa pentru noi, aici, în Transilvania, trăind într-o minoritate numerică, marchează şi în prezent această direcţie. Trebuie întotdeauna făcut tot ce este posibil! (…) Nu avem nicio îndoială că moştenirea lăsată de Bethlen Gábor, care a dăinuit timp de secole, nu va fi valabilă şi în deceniile următoare. Aşa cum aceste adevăruri ne-au luminat calea, ne-au ghidat şi ne-au încurajat să acţionăm, chiar şi în momentele cele mai dificile, la fel se va întâmpla şi în deceniile următoare. Pentru că în spatele omului care acţionează în spiritul moştenirii lui Bethlen Gábor se află omul liber, omul care luptă pentru libertatea sa, dezideratul omului care face posibilă libertatea, dacă este necesar, omul care luptă pentru libertate, dacă este necesar, omul care face compromisuri în numele libertăţii, dacă este necesar”, a subliniat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai spus că amplasarea acestei statui la Târgu Mureş este o dorinţă mai veche şi acest lucru a putut fi realizat prin implicarea deputatului Vass Levente şi a consilierilor locali ai UDMR.

La dezvelirea statuii principelui Bethlen Gabor de la Târgu Mureş au mai participat Potapi Arpad Janos, secretar de stat pentru politica naţională din Ungaria, Brendus Reka, şef departament în cadrul Secretariatului de stat pentru politica naţională din Ungaria, dar și episcopul Eparhiei Reformate Mureş-Câmpie. Jakab Istvan.

Gábor Bethlen a fost principe al Transilvaniei între 1613-1629 și, începând cu 1619, lider al mișcării antihabsburgice din estul și nordul Ungariei în contextul Războiului de Treizeci de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German. A încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei și al Munteniei, pe care ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia, potrivit unor istorici români.

S-a născut la Ilia, în județul Hunedoara, fiul lui Farkas Bethlen de Iktár și Druzsiána Lázár de Szárhegy. A fost educat la Lăzarea, în castelul unchiului său András Lázár. Mai apoi a fost trimis la curtea prințului Sigismund Báthory, cu care a fost și când a mers în campania sa în Țara Românească. Mai târziu l-a ajutat pe István Bocskai să obțină titlul de prinț al Transilvaniei în anul 1605.

În 1613 Bethlen a condus o puternică armată împotriva lui Gabriel Báthory, care a fost ucis de către doi ofițeri de ai săi. Pe data de La 13 octombrie 1613, Dieta Transilvaniei, la Cluj, îl alegeea Principe al Transilvaniei. În timpul cât a condus principatul, el a evitat cruzimea și excesele, tipice predecesoriilor săi. A dezvoltat producția minieră și industrială, naționalizând multe sectoare ale comerțului extern al Transilvaniei prin utilizarea agenților care au cumpărat cantități mari de bunuri în țară la un preț fix și apoi revanzându-le în străinătate cu un mare profit. A costruit și un nou castel în Alba Iulia, capitala Transilvaniei pe acea vreme, s-a înconjurat cu o curte splendidă și a sponsorizat arta și cultura (el însuși a scris câteva imnuri), în special în ceea ce privește aspectele legate de credința lui calvinistă. Multe dintre acțiunile sale guvernamentale au fost, de fapt, dictate de dorința de a favoriza răspândirea culturii protestante: a înființat o academie la care a invitat fiecare pastor sau profesor maghiar care a vrut să meargă acolo și a trimis studenți la universități protestante în Anglia, Țările de Jos și în principatele protestante ale Sfântului Imperiu Roman; el a conferit titluri nobiliare ereditare tuturor pastorilor protestanți și le-a interzis nobililor să împiedice educarea slujitorilor lor. În același timp, i-a ales consilieri pe un catolic și un sabătar să “fie sigur că nu va cădea în excesele religioase”.

În acțiunea sa politică, el nu a neglijat aspectele militare, care ar fi servit la realizarea unei politici externe agresive și ambițioase; în acest scop el a înființat o armată eficientă de mercenari care, datorită acordurilor de pace cu Otomanii, s-a putut îndrepta spre domeniile habsburgice la nord și la est de teritoriul său.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.