Se împlinesc astăzi 35 de ani de la moartea inginerului Gheorghe Ursu, decedat la 17 noiembrie 1985 în urma torturilor suferite în timpul anchetării sale de către organele de Securitate.
Gheorghe Ursu („Babu”) s-a născut la 1 iulie 1926 în oraşul basarabean Soroca, a absolvit Facultatea de Construcţii în anul 1950 şi a lucrat până la moartea sa în cadrul Institutului de Proiectări în Construcţii (ISLGC) Bucureşti, ocupând diferite funcţii. În anul 1950 a fost exclus din PCR pentru „prietenie cu elemente reacţionare”. A fost denunţat la Securitate şi arestat în decembrie 1984, iar în timpul anchetei a recunoscut că este autorul a două scrisori trimise la postul de radio „Europa Liberă”, scrisori în care denunţa măsurile criminale dispuse de Nicolae Ceauşescu în legătură cu repararea clădirilor avariate de cutremurul din 4 martie 1977, precum şi cenzura aplicată de regimul de la Bucureşti scriitorilor. În septembrie 1985 a fost din nou arestat sub pretextul „deţinerii ilegale de valută”, anchetat de Securitate şi torturat pentru a dezvălui „legăturile” sale.
La capătul a doi ani de proces, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au anunţat prima decizie în cazul morţii lui Gheorghe Ursu în octombrie 2019. Acuzaţi de procurori că l-au omorât în bătaie pe disidentul anticomunist, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi de judecători. Decizia nu este definitivă.
La ultimul termen din proces, procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru cei doi foşti ofiţeri de securitate. Dacă iniţial procurorul a cerut închisoare pe viaţă, pentru că cei doi au peste 60 de ani, a decis să solicite instanţei detenţie pentru 25 de ani.
Procurorii militari susţin că cei doi au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.
În schimb, cei doi inculpaţi au susţinut în faţa judecătorilor că sunt nevinovaţi. „Eu am îndeplinit comenzi primite. Nu făceam niciun act pe lângă comenzile primite,” a declarat Hodiş.
Procesul a mai avut încă doi inculpați, foştii miniştri de interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, care au fost acuzați de complicitate. Aceștia au murit între timp.
Judecătoarea Mihaela Niță de la Curtea de Apel București și-a motivat decizia de achitare a foștilor ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, cei care l-au percheziționat și anchetat pe disidentul comunist Gheorghe Ursu, ucis în bătaie de colegii de celulă, doi deținuți de drept comun.
Plecând de la premisa că inginerul Ursu nu a fost disident, aceasta a anulat practic acuzațiile procurorilor. „În speță, este totuși dificil de considerat că victima a fost un adevărat dizident politic”. Într-adevăr este de notorietate că în regimul comunist orice părăsire a țării era o adevărată raritate, fiind făcută numai de anumiți cetățeni și sub un control strict, raportând la organele de securitate orice mișcare, etc”, se arată în motivare. Aproape cu invidie, Niță consideră că Ursu, care avea rude stabilite definitiv în străinătate, „nu numai că nu a fost dată afară din serviciu, dar a și făcut toate concediile numai în străinătate”.
SRI se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii și le condamnă explicit
Într-un mesaj transmis public, Serviciul Român de Informaţii SRI se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii și le condamnă explicit.
”Este un moment potrivit pentru a rememora şi aprecia la justă valoare curajul şi altruismul tuturor acelor opozanţi ai regimului comunist, cunoscuţi sau anonimi, care s-au ridicat împotriva unui sistem opresiv şi criminal şi şi-au adus contribuţia la transformarea României într-o ţară în care libertăţile individuale şi valorile democratice au devenit un dat.
Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa şi încrederea că Justiţia va stabili adevărul. Reafirm fără echivoc că Serviciul Român de Informaţii nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit. Între Serviciul Român de Informaţii şi Securitatea comunistă nu există şi nu va exista vreodată nici o formă de înţelegere sau compatibilitate, cum nu există între valorile unui regim democratic şi orice formă de totalitarism. Serviciul Român de Informaţii îşi menține hotărârea fermă de a sprijini procesul prin care societatea românească doreşte să se elibereze definitiv de tenebrele trecutului.”, se arată în comunicatul SRI.