Cel de-al treilea pachet de rezultate ale sondajului intitulat “Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă online.

Directorul Institutului, István Horváth, a explicat că în cadrul sondajului “European Values Study” (EVS) au fost studiate pentru prima oară opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene, cu un set de întrebări identice, au fost prezentate cu această ocazie cele referitoare la încredere, la valorile politice şi cele referitoare la protecţia mediului.

Concluziile cercetătorilor Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale au evidențiat interesul redus faţă de politică. Doar 37% dintre respondenţi au declarat că sunt foarte interesaţi sau oarecum interesaţi de politică. Deşi acest procent este mai mare decât media din România (32%), el este semnificativ mai mic decât media din Ungaria (46%). Ungaria, la rândul ei, are, de asemenea, un procent mult mai redus decât media din unele ţări ale Europei de Vest (de exemplu: Germania, Norvegia, Danemarca).

Potrivit cercetătorului István Gergő Székely, în chestionar, li s-a cerut repondenţilor să se poziţioneze pe o scară de la 1 la 10 în funcţie de apartenenţa lor la spectrul politic: de stânga sau de dreapta. Această autoclasificare a fost urmată apoi de câteva întrebări politice specifice care au încercat să plaseze poziţia respondenţilor, în primul rând, între individualism şi etatism. Datele au arătat că maghiarii din Transilvania sunt mai de dreapta decât media din România şi decât media din Ungaria. Iar în ceea ce priveşte conţinutul politicilor, au fost identificate, în cea mai mare măsură, poziţiile de dreapta.

Studiul a arătat că maghiarii din Transilvania aparţin unor organizaţii într-o proprţie mai mare decât cei din Ungaria sau decât românii, în general. Acest lucru se datorează în principal cultelor: 40% dintre cei intervievaţi au răspuns că sunt membri ai unei astfel de organizaţii (presupunând că o proporţie semnificativă din respondenţi s-au referit la o biserică), comparativ cu cei din România, 21%, şi cu cei din Ungaria, 17%.

Conform rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania fac parte din comunităţile de frunte din ţările post-socialiste în ceea
ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu. 71% dintre respondenţi au declarat că protecţia mediului ar trebui să aibă prioritate chiar dacă încetineşte creşterea economică şi determină pierderea unor locuri de muncă. În această privinţă maghiarii din Transilvania se află în faţa celor din Ungaria (68,9%) şi poziţia lor diferă semnificativ faţă de media din România (49,7%). Cu toate acestea, doar la câteva dintre întrebările care au detaliat acest subiect răspunsurile au confirmat această imagine aparent ecologică.

Potrivit aceluiași studiu, maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în oameni decât media din România

Potrivit sociologului Tamás Kiss, maghiarii din Transilvania se aseamănă cu cei din Ungaria în ceea ce priveşte încrederea generală
în oameni. 28,5% dintre cei din Ungaria şi 27,6% dintre maghiarii din Transilvania consideră că pot avea încredere în oameni. Nivelul de încredere se remarcă semnificativ faţă de cel din România, unde doar 13,2% dintre oameni au încredere în ceilalţi.

În ceea ce priveşte încrederea generală, Ungaria şi maghiarii din Transilvania se află în prima treime a ţărilor din blocul estic, aproximativ la acelaşi nivel cu ţările din blocul de Vest care au cel mai mic indice de încredere, cum ar fi: Italia şi Franţa. România se situează însă cu mult sub nivelul majorităţii ţărilor din blocul estic.

Pe lângă încrederea generală, sondajul EVS a măsurat şi nivelul de încredere în 17 instituţii. Răspunsurile au arătat că maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în biserici decât cei din Ungaria şi depăşesc semnificativ media din România. Maghiarii din Transilvania au o încredere semnificativ mai mică în forţele armate faţă de cât au românii în general (42%, respectiv 80%), în sistemul de învăţământ (52%, respectiv 70%), în UE (39%, respectiv 49%) şi în justiţie (38%, respectiv 47%).

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.