În plină euforie electorală, partidele din România promit totul pentru ca această campanie anostă, marcată de pandemie și deci complet atipică, să mai aducă oarecare interes din partea alegătorilor care își vor lua inima în dinți în 6 decembrie și se vor prezenta în secțiile de votare. Vedem promisiuni peste promisiuni, mia de kilometri de autostradă se face cât ai zice pește, spitalele regionale sunt ca și făcute, pandemia e învinsă cu ajutorul vaccinului pentru care se scriu, nevoie mare, liste cu beneficiarii prioritari, iar poporul stă prostit (pentru a câta oară în ultimii 30 de ani?! ) așteptând minunile promise de politicieni. Asta, desigur, în timp ce țara este la coada Europei dacă ne uităm la gradul de civilizație, când un sfert dintre noi nu au toaletă în casă și 3% NU AU DELOC! Atenție, sunt date statistice europene și naționale, pe care poate, prea înfierbântați după citirea ofertelor electorale aruncate pe piață, nu ați apucat să le vedeți.
România lui 2020 este încă departe, mult prea departe, de tot ceea ce înseamnă vestul Europei, iar ecartul, în loc să scadă, crește continuu. O clasă politică înțepenită în retorica lui ”cine e mai prost” nu va reuși să ducă această corabie numită România la liman, după ce furtuna covid o să treacă. Acum, prea înfierbântați de efectele campaniei electorale, ne este greu să vedem ce va fi dincolo de primăvara viitoare. Ne este greu să vedem că hăul economic ce se cască înaintea noastră este atât de adânc și de negru, încât doar cineva foarte abil, determinat și priceput va putea să îl treacă fără zdruncinături care să amenințe structural corabia.
Astăzi ne batem cu pumnul în piept vânturând în ochii fraierilor creșterea economică nemaivăzută şi atragerea fondurilor europene, doi ”falși prieteni”, așa cum bine îi numea recent economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea. În esență, specialistul BNR spune că deficitul actual nu se va putea reduce prin măsuri nedureroase, așa cum susțin actualii guvernanți. Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi, în lipsa reducerii cheltuielilor bugetare nu va fi una care să aducă acea consolidare bugetară despre care se vorbește prin programele electorale. Iar în ceea ce privește fondurile europene, atragerea acestora ar putea fi trâmbițată ca o mare realizare doar dacă nu s-ar cheltui nimic din banii europeni atrași, ei intrând doar în buget, ceea ce, spune Lazea, este absurd.
De fapt, Valentin Lazea atrage atenția că vor veni vremuri în care șomajul în mediul privat va crește foarte mult, în care salariile bugetarilor vor trebui înghețate sau ajustate (citiți tăiate – n.n.), iar toate aceste măsuri s-ar putea să se dovedească și ele insuficiente, dacă ne gândim că din 2021 vin cheltuieli deja legiferate din urmă precum cheltuielile cu alocaţiile copiilor sau cu profesorii, ceea ce presupune bani mulți scoși dintr-o pușculiță care sună deja a gol.
Sigur, reducerea săptămânii de lucru la patru zile sau tăierile de salarii cu procente ce se duc până către 20%, enunțate ca posibile soluţii de scădere a cheltuielilor şi de reducere a deficitului bugetar în 2021, sunt propuneri catalogate drept opinii personale ale economistului-șef al BNR, ele nefiind susținute de instituția financiară pe care o reprezintă. Totuși, BNR o spune mai pe ocolite, prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu că ceva trebuie făcut la anul, că situația este sumbră, iar măsurile ce vor fi luate sunt nepopulare. Suciu, deși combate vehement soluțiile colegului său, Valentin Lazea, spunând că sunt diferite variante de lucru pentru reducerea deficitului bugetar, aduce pe tapet o altă temă, cel puțin la fel de nepopulară și posibil dătătoare de dureri de cap pentru viitorii guvernanți. Este vorba despre creșterea taxelor. Or, având pe mână o țară trecută prin pandemie, cu întregi categorii socio-profesionale grav afectate, cu sectoare economice puse la pământ și fără soluții eficiente de redresare rapidă, va fi greu pentru orice executiv să redreseze corabia.
Știind toate cele de mai sus, poate că nu ar fi rău să vă uitați acum mai atent la ofertele economice ale celor trei mari formațiuni politice, respectiv PNL, PSD și USRPLUS. Aici este o variantă foarte prietenoasă în care puteți compara simplu ceea ce promite în materie de investiții fiecare formațiune politică și ce proiecții macroeconomice se fac pentru următorii patru ani.
Nu de alta, dar după alegeri s-ar putea să fie prea târziu, iar atunci când vom fi în fața hăului nu o să știm nici cum să-l evităm la nivel personal și nici cui să batem obrazul pentru situația în care ne vom afla.