Acestea sunt concluziile mele la finalul mini-serialului despre educatia din Hunedoara.

Cele zece concluzii sunt cadoul meu de Sarbatori pentru Hunedoara, orasul unde m-am nascut si unde am crescut.

Ele nu sunt inventile mele, ci mi-au fost spuse de cei din oras. Eu le-am notat si le-am sumarizat. Dar atentie: concluziile sunt atat de corecte si de complete pe cat sunt informatiile si datele pe care am reusit sa le culeg.

Mi-am folosit intreaga mea pregatire universitara precum si toata experienta mea de om care a trait in SUA peste doua treimi din viata sa matura. I gave my best shot in this effort.

Le ofer acum cu prietenie celor din Hunedoara care vor sa faca ceva cu ele.

1) Continuitate

Tinerii orasului isi doresc un salar mediu de 3500 – 4000 RON.

Continuitatea orasului depinde de masura in care tinerii raman in oras, si deci de masura in care ei gaseasc job-uri cu astfel de salarii. Acesta este adevarul scurt pe care nu-l poti masca prin retorica si propaganda.  

Exemplu. Salarul pomenit mai sus este cel pe care tinerii l-au indicat intr-un scurt sondaj ca necesar pentru o viata normala in Hunedoara. Prezentul dar mai ales viitorul este unul al mobilitatii, in care lumea se misca spre locurile unde isi pot implini visurile si viata. Exista de aceea posibilitatea ca Hunedoara sa ajunga un oras cvazi-pustiu, daca actuala stare de lucruri continua fara sa creeze o economie locala care ofera salarii suficient de mari.  

2) Oportunitate

Ce fel de economie locala poate oferi salarii medii de 3500 – 4000 RON?

Invitatii mei au repetat mereu ca turismul este viitorul orasului. Veniturile din turism depind insa de turistii care viziteaza, cati sunt ei si de larghetea buzunarului lor. Si desigur, depind de ce ofera orasul.

Insa turismul local este probabil incababil sa ofere venituri suficiente pentru intregul oras.  Orasul are nevoie de diversificare economica. Doar a mai pierdut odata masiv mergand pe mana unei economii locale monocolore.

Exemplu. Eu sunt intre aceia care cred ca prosperitatea vine doar construind prin inginerie si tehnologie. Scolile din oras ar trebui sa pregateasca tinerii pentru job-urile viitorului, automatizare, inteligenta artificiala, informatizarea cotidianului, si energiile regenerabile. Dar cum pornim? Vre-o cinci – zece exista inca o fereastra de oportunitate pentru ca traditia inginereasca a orasului sa nu se piarda in intregime. Un handicap observat este dificultatea de a aduce angajatorii locali in discutia civica despre viitorul tinerilor din oras. Angajatorii nu sunt obisnuiti cu acest rol si nu au personal pregatit sa dea input folositor.

3) Realism

Educatia locala trebuie conectata la realitate. Tinerii orasului vor sa invete bine o meserie ca sa stie sa faca ceva util in viata. 

Insa dilema noastra ca oameni maturi (implicati in educatie) este unde stabilim echilibrul intre educatia ce ofea enlightment si cea care pregateste pentru viitorul pragmatic, adica meseria lor? Deasemenea, unde este granita intre educatia generala si educatia ce tine de specificul local?

Exemplu. A existat un consens in timpul discutiilor noastre ca educatia trebuie legata de nevoile si oportunitatile locale. S-a spus mult despre obligatia ca tinerii sa-si cunoasca istoria si traditia locala. S-au mentionat ca exista in oras oportunitati de care tinerii pot beneficia, cum sunt pungile de talent si de pasiune din oras (precum filiala Uniunii Artistilor Plastici din Hunedoara), seniorii la pensie, biblioteca municipala, etc. Ei ar putea ajuta cu activitati ca cercuri de istorie, literatura, tehnica, arte, si altele.  

4) Pragmatism

Cei care sunt acum in varful carierei lor profesionale au indicat ca foarte importante in succesul lor sunt knowledge si skills care nu se predau in scoala: lucrul in echipa, comunicarea orala si in scris, life-long learning, onoare etc.

Exemplu. Majoritatea activitatilor moderne sunt in echipa. Structura echipelor este uneori definita, dar deseori (mai ales in tehnologie) structura si rolurile rezulta dinamic prin capacitatea fiecaruia membru de a contribui la rezultatul final. Leadership si capacitatea de a fi a good team player nu sunt concepte abstracte, care sa fie invatate separat de realizarea unui proiect concret. Am sugerat intr-o emisiune ca o posibila actiune benefica orasului ar fi organizarea unui concurs anual, in care echipe de elevi proiecteaza si realizeaza solutii ingineresti cu utilitate publica, de exemplu construiesc banci smart, similare celor cumparate de Primarie. Astfel de proiecte pot fi metoda prin care se dobandesc knowledge si skills care nu sunt predate in scoli, ca life-long learning, comunicare, team playing, etica, etc.   

5) Speranta

Orasul are in prezent un pool de optimism in randul tinerilor. Destui vor sa ramana in Hunedoara, cel putin in viitorul imediat. Acesta este un punct de pornire sanatos si extrem de valoros.

Totusi, ce si cum trebuie facut ca sa nu se piarda acest pool de optimism, si ca el sa fie folosit constructiv?

Este esential ca generatiile mature actuale sa nu insele sperantele tinerilor prin felul in care decid si se comporta. Ce mecanism local se poate crea pentru asta?

Exemplu. Am fost surprins de naivitatea raspunsurilor elevilor de liceu din Hunedoara, respectiv cat sunt de scurte (doua – trei propozitii), de simplu concepute, si scrise cu scrisul unui elev de clasa a treia. Dar vina pentru educatia slaba nu este a copiilor. Un copil nu se educa singur. Totusi, a cui este vina pentru situatia asta? Si cum se va evita continuarea acestei situatii in viitor?

6) Comunitate

Spiritul comunitar este putin dezvoltat. Consecinta este interesul mic pentru activitati si proiecte pe termen mediu si lung, dincolo de rezultatele imediate, obtinute printr-un numar mic de paticipanti, stransi deobicei pe baza relatiilor de prietenie. 

Spiritul comunitar se realizeaza prin educatie civica, sociala si politica (deseori prin mass media), dar si prin modele si experiente locale. Modelele si experientele de viata sunt cele care ne ghideaza in situatiile in care avem de luat decizii complexe si complicate.

Exemplu. Am fost mirat de masura redusa in care cei intervievati au modele de viata dintre fostii sau actualii lor dascali. A fost surprinzatoare si lipsa experientelor majore de viata [ life shaping experiences ] dobandite in anii de scoala.

Legat de educatia civica prin mass-media, sunt impresionat de masura detaliata in care baiatul meu urmareste si intelege politica si societatea americana. Meritul este mai ales a lui The New York Times, pe care-l citeste zilnic. NYT nu doar ca face jurnalism ca la carte, dar are si articole de educatie politica, civica, sociala, etica, tehnologie, etc. scrise de experti in domeniu. Prin comparatie, educatia politica si civica a tineretului din oras este dificil de realizat pentru ca nu exista mass media de calitate similara. Nu exista local resurse dincolo de a informa scurt despre lucruri punctuale. Deasemenea, nu exista know how pentru genul de educatie care se face prin The New York Times si National Public Radio (NPR).

7) Transparenta

Transparenta se refera la informarea obiectiva, comprehensiva, si continua a populatiei despre starea orasului. Ea este importanta pentu doua motive: (1) ea creste responsabilitatea factorilor locali de decizie si atrage suportul populatiei careia i se explica situatia reala, si (2) creste participarea civica a populatiei prin solutiile sale la probleme concrete, si care astfel devine o parte implicata activ in viata si mersul comunitatii.

Transparenta se refera la toate informatiile si datele statistice despre oras, care trebuie sa fie usor de accesat si explicate pe intelesul fiecaruia.    

Exemplu. Am fost surprins de disonanta acuta intre ceea se spune si realitate. O astfel de situatie s-a referit la existenta Internetului in salile de clasa ale unui liceu din oras. Prezentarea initiala a fost ca toate orele se desfasoara online in mod corespunzator, concluzia fiind ca liceul are infrastructura digitala necesara. Ulterior, elevi ai aceluiasi liceu au indicat ca exista conexiune Internet doar in cateva clase, restul folosind solutii artizanale. Concluzia noastra a fost aceea ca in realitate nu se stie precis (cuantificat) situatia infrastructurii digitale din scolile orasului si masura in care ea satisface nevoile educative curente.   

8) Identitate locala

Identitatea locala este ceea ce iti da dragostea vesnica pentru locurile unde te-ai nascut, crescut, si unde poate traiesti.

Identitatea locala include familia si prietenii din zona, dar cuprinde si je ne se qui-ul care ne face sa fim mandrii de orasul de unde venim.     

Exemplu. Eu am crescut cu mandria de a fi din Hunedoara pentru ca orasul avea echipa de fotbal Corvinul, Combinatul Siderurgic, si abia pe locul trei – Castelul. Intre timp, echipa de fotbal a disparut, iar importanta Combinatului s-a diminuat. Castelul este acum principalul simbol al orasului. Este poate singurul motiv pentru mandria de hunedorean. Asta insa nu este suficient. Ce altceva inseamna orasul dincolo de castelul sau?

9) Viziune

Exprimarea unei viziuni catre care sa tinzi este primul pas al oricarei transformari constructive si sustenabile. O viziune trebuie sa inspire, sa energizeze, dar mai ales sa fie realista si credibila.

Orasul are acum nevoie de un mecanism local prin care sa-si formeze in permanenta viziunea pentru ceea ce vrea sa ajunga. 

Exemplu. Am inceput mini-serialul cu intentia de a afla viziunea hunedorenilor pentru orasul lor. Am fost surprins ca am auzit foarte multe banalitati. Metaforic, “schimbarea” orasului inseamna in viziunea multora inca cateva pietonale, o faleza de-a lungul Cernei, si targ mestesugaresc in jurul castelului. Au lipsit ideile de schimbare structurala, nu doar cosmetica a orasului. Este dureros sa vezi ca viziunea pentru viitorul orasului se bazeaza in mare parte pe Castel, adica “tehnologie” construita acum sase sute de ani.  

10) Ratiune

Trebuie construite solutii creative adaptate specificului si oportunitatilor locale. In cazul educatiei, ele trebuie sa ocoleasca frana educatiei centralizate, care va ramane intotdeauna incapabila sa adreseze nevoile concrete ale orasului.

Aceste solutii trebuie insa construite rational pornind de la date si metrici robuste, si folosind proceduri bine intelese si larg validate.

Exemplu. Discutiile noastre au indicat lipsa datelor sistematice despre specificul si capacitatea orasului, a populatiei, si a scolilor din oras. Este aproape imposibil de obtinut input despre ultra-saraci sau minoritati, de exemplu maghiarii si rromii din oras. Totusi saracii sunt majoritatea in oras. De aici rezulta dificultatea de a face decizii strategice educate si informate. Multe din decizii sunt luate pornind de la experiente personale si date anecdotale.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania