Arderea deșeurilor vegetale, o practică foarte des întâlnită în curțile și grădinile românilor, va fi drastic sancționată începând din luna februarie. Legea 181/2020, așa-numită ”legea compostului” întră în vigoare în 20 februarie și prevede că autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Atât firmele și cât şi persoanele fizice vor trebui să colecteze separat biodeșeurile şi să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea firmelor autorizate să le colecteze, se arată într-o postare care conține fragmente din textul legii pe pagina de Facebook Garda de Mediu Bihor.

Mai exact, trebuie să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum fructele şi legumele alterate, aşa cum procedăm cu hârtia, plasticul, metalul și sticla. Primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi ca să le transforme, ulterior, în compost pentru agricultură.

Biodeșeurile, potrivit Legii nr. 181/2020, sunt cele provenite din grădini și parcuri, de la alimente, din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerțul cu ridicata, de la firmele de catering și magazinele de vânzare cu amănuntul, deșeurile similare ce provin din unitățile de prelucrare a produselor alimentare

Legea stipulează și ce anume presupune compostarea acestor deșeuri.

„Producerea unui compost de calitate utilizând fracția de deșeuri biodegradabile rezultată în urma unei colectări selective a deșeurilor municipale contribuie la fertilitatea solului cu produse naturale, ecologice și sigure, contribuie la reducerea fertilizatorilor anorganici (chimici), contribuie la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole. Pe scurt, transformarea deșeurilor în compost este benefică atât pentru mediu, pentru sănătatea celor care se bucură de plantele crescute pe un sol fertilizat natural …”, se arată în textul legii.

Începând cu intrarea acestei legi în vigoare, din 20 februarie 2021, comisarii Gărzii de Mediu vor aplica sancţiuni pentru cei care încalcă obligația de a colecta separat aceste deșeuri cu amenzi cuprinse între 400-800 de lei, dacă e vorba de simplii cetățeni, sau cu sume între 10.000 și 20.000 de lei, dacă e vorba de persoane juridice.

Aceeași amendă este stabilită pentru încălcarea obligației de a depune deșeurile în spațiile indicate sau obligației de a preda colectorilor aceste deșeuri.

Țara noastră, alături de alte state europene, este obligată să bifeze această bornă în domeniul colectării selective până în 2023. În esență, legea transpune în legislația noastră o obligație pe care o au toate statele membre ale Uniunii – Directiva (UE) 2018/851.

Inițiatorii acestei legi subliniază că, în prezent, în România se reciclează sub 15% din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă, iar până în 2025, adică în mai puțin de cinci ani, normele europene ne obligă să ajungem la 55%.