Un grup de cercetători din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș-Bolyai (UBB) a publicat recent un articol în jurnalul academic Applied Sciences, care descrie un studiu inovator ce a analizat modul în care s-a dezvoltat zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca din 2000 până în prezent, utilizând imagini obținute prin sateliți.

Potrivit UBB, dinamica accentuată a piețelor imobiliare din ultimii 20 de ani a determinat ca o mare parte a teritoriilor din imediata vecinătate a marilor centre urbane să își schimbe categoria de utilizare a terenului, într-un ritm accelerat. De cele mai multe ori, utilizarea terenului se modifică în funcție de cerințele pieței, terenurile predominant agricole fiind ocupate de construcții cu funcții rezidențiale sau industriale. Identificarea acestor schimbări este o sarcină dificilă datorită eterogenității bazelor de date spațiale care provin din diferite proiecte de dezvoltare imobiliară, astfel încât determinarea și implementarea de noi metode de evaluare si monitorizare a schimbărilor modului de acoperire / utilizare a terenurilor sunt în prezent extrem de necesare.

“Această lucrare prezintă o abordare metodologică inovatoare, bazată pe indici spectrali, urmărind cartarea rapidă a zonelor construite pe baza imaginilor satelitare Landsat-5, Landsat-7 și Landsat-8. Abordarea descrisă în acest studiu diferă de alte metode convenționale prin modul în care a fost efectuată analiza și, de asemenea, prin indicii tematici utilizați în procesele de delimitare a zonei construite, urmând o abordare de tipul „via negativa”. Metodele, structurate într-un model relativ complex, bazat pe teledetecție și tehnici de analiză spațială GIS, pot fi grupate în trei etape distincte. Prima etapă, care este axată pe prelucrarea prealabilă a datelor preluate prin teledetecție (pre-procesare). A doua etapă, care implică calcularea indicelui normalizat de diferenţiere a vegetaţiei (NDVI), a indicelui normalizat de diferenţiere a corpurilor de apă (MNDWI) și a indicelui de sol neacoperit (BI, eng. bareland); cu scopul de extragere a tuturor zonelor care nu sunt acoperite de vegetație, respectiv eliminarea din rezultatul obținut a tuturor suprafețelor acoperite de apă, pământ gol sau teren arabil necultivat. Rezultatul acestei etape este reprezentat de un strat tematic distinct care conține doar zone construite și alte terenuri asociate. Ultima etapă al modelului este reprezentată de validarea rezultatelor, operațiune realizată prin mai multe variante, pe baza metodelor statistice și, de asemenea, prin compararea directă cu realitatea din teren. În demersul acestei etape s-a obținut un coeficient de validare care, în general, este de peste 85% pentru oricare dintre metodele de validare utilizate sau an de raportare validat. Bazat pe analiza integrată a indicilor de teledetecție, a zonelor construite pentru anii 2000, 2005, 2010, 2013, 2016 și 2019 a fost identificată o dinamică puternică în ceea ce privește creșterea suprafețelor construite, atât pentru ani consecutivi, cât și pe întreaga perioadă de analiză. Analiza datelor cantitative obținute din exploatarea bazelor de date digitale, rezultate din implementarea modelului propus, evidențiază o dinamică foarte mare pentru întreaga perioada analizată (2000–2019) a teritoriului construit aferent comunelor Florești și Apahida. Această dinamică poate fi explicată prin amplasarea celor două unități teritoriale pe axa de dezvoltare est-vest a orașului Cluj-Napoca, axă dictată de morfologia locului care constituie coridorul râului Someșul Mic. Pentru municipiul Cluj-Napoca, se poate observa aceeași dinamică accentuată, realizându-se o creștere a suprafețelor construite de la 11,13% în 2000 la 20,07% în 2019, ceea ce reprezintă aproape o dublare a suprafețelor construite în perioada analizată”, arată studiul.

Procesul de validare a rezultatelor arată faptul că prin aplicarea acestei metodologii, cartografierea rapidă a zonelor construite este îmbunătățită semnificativ comparativ cu metodele clasice în care se utilizează doar indici spectrali specifici, iar modelul prezentat, este adecvat pentru a fi implementat la o scară mai mare, în orice aplicație practică și teoretică care vizează cartarea rapidă a zonele construite și modelarea lor evolutivă.

Puteţi găsi mai multe detalii despre acest studiu AICI.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania