Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a prezentat miercuri planul de redresare financiară pentru societatea de termoficare locală Colterm, care va fi reorganizată, retehnologizată şi transformată într-o companie modernă.

Potrivit primarului, împreună cu managementul societăţii şi cu creditorii acesteia s-a ajuns la soluţia unui concordat preventiv, pe parcursul căruia compania nu poate intra în insolvenţă sau executată silit.

„Am spus că este ultima iarnă în care Colterm merge așa, pe supraviețuire. A dat bătăi de cap tuturor primarilor, în ultimii 30 de ani, și vreau să fiu ultimul care are această bătaie de cap.

Cred că pot afirma că ziua de azi înseamnă un nou început pentru Colterm. Împreună cu managementul Colterm, după discuții cu ANAF, principalul creditor și cu experții Băncii Mondiale, începem transformarea Colterm într-o companie modernă. Am căutat acea soluție care să ne permită și curățarea de datorii a Colterm, dar și să investim în reorganizarea și retehnologizarea ei. Și am găsit-o: concordatul preventiv”, a declarat Dominic Fritz.

Potrivit primarului, situaţia companiei este următoarea: datoriile curente sunt de 310 milioane lei, societatea este în pericol de insolvență, chiar faliment. Intrarea în insolvență sau faliment ar avea efecte în lanț. Primăria, îndatorată cu 160 de milioane de lei către Colterm, ar fi executată silit și ar avea conturile blocate. Cetățenii ar suporta întreruperea furnizării agentului termic. Nicio investiție nu ar mai fi posibilă, nici în proiectele orașului și nici în redresarea companiei.

Dominic Fritz spune că soluţia concordatului preventiv are mai multe avantaje. Creditorii nu pot declanșa insolvența companiei și nu pot cere executarea silită, nici a Primăriei Timișoara, nici a Colterm. Livrarea agentului termic nu va fi afectată. Impune un acord pe un plan de reorganizare și deschide calea unor investiții în retehnologizare pentru energie verde, din fonduri private, europene sau de la Banca Mondială. Colterm a început deja în ianuarie să testeze la CET Sud folosirea deșeurilor vegetale pentru producerea de energie și poate să înlocuiască 10% din cărbune cu biomasă. La finalul procesului, care va dura maxim 3 ani, povara de pe umerii fiecărui timișorean, care scoate din buzunar, anual, 125 de lei pentru pierderile din rețea și 219 lei pentru subvenționarea costului energiei termice, va fi mult mai redusă.

„Aș vrea și să explic mai clar, pentru că am tot fost întrebat aici de ce nu o închidem. Pactul Verde European impune nu doar tranziția de la cărbune, ci și de la gaz spre producția de energie verde. Centralele de gaz de capacitate mică sunt poluatoare, iar peste un timp, ele nu vor mai fi o soluție viabilă tehnic (și nici economic) și orașul va avea nevoie de un sistem de termoficare centralizat și nepoluator”, a precizat primarul Timişoarei.

(FOTO: Dominic Fritz / Facebook)

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania