Opera Braşov invită melomanii la un Concert vocal-simfonic extraordinar dedicat unui geniu al muzicii universale – compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, de la a cărui naştere s-au împlinit 265 de ani, în 27 ianuarie 2021. Concertul se înscrie în seria de spectacole derulate în cadrul ediţiei a şasea a Festivalului Mozart, care se desfăşoară online, conform site-ului instituţiei de cultură, www.opera-brasov.ro.
În programul concertului se înscriu două lucrări însemnate din creaţia mozartiană – „Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în Mi bemol Major, K. 364”, avându-i ca solişti pe Adrian Pipaş (vioară) şi pe Gabor Előd (violă), precum şi motetul „Exsultate, jubilate K. 165”, având-o ca solistă pe soprana Aurelia Florian. Îşi dă concursul Orchestra Operei Braşov, la pupitrul căreia se va afla maestrul dirijor Traian Ichim. Regia de scenă aparţine Marilenei Aldea.
Spectacolul este transmis online, în direct, pe pagina de Facebook a Operei Braşov şi pe canalul oficial de YouTube, putând fi vizionat gratuit. Evenimentul se desfăşoară cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov, precizează site-ul www.opera-brasov.ro.
***
„Simfonia concertantă in Mi bemol Major pentru vioară, violă şi orchestră, K. 364” a fost compusă în 1779, în timpul unui turneu european ce a inclus Mannheim şi Paris. Mozart a excelat în acest gen aflat la încrucişarea simfoniei şi concertului, iar această lucrare poate fi considerată cea mai reuşită realizare a sa, putând fi luată drept model, menţionează site-ul Operei Braşov.
„Partea l, ‘Allegro maestoso’, se remarcă prin amploarea dezvoltărilor şi prin cumpănita prezentare a soliştilor în contextul instrumental general. Partea secundă, ‘Andante’, este pătrunsă de nobleţea unui dramatism reţinut, rezolvând problematica unei veritabile simfonii în trei părţi, iar finalul, ‘Presto’, se caracterizează prin sprinteneală şi expansivitate”, afirmă criticul muzical Petre Codreanu pe site-ul www.opera-brasov.ro.
„Exsultate, jubilate K. 165” a fost compus de Mozart în 1773, la Milano, unde se afla pentru premiera operei „Lucio Silla”. Lucrarea are caracter religios, de aceea este întâlnită în cadru liturgic, însă motetul are multe trăsături în comun cu ariile de concert ale compozitorului, aşa cum sunt şi cele extrase din operele sale. De asemenea, în această lucrare, Mozart a folosit elemente de concert. Părţile acestui motet sunt: „Exsultate jubilate” – Allegro, „Fulget amica dies” – Secco Recitative, „Tu virginum corona” – Andante, „Alleluja” – Molto allegro.
***
Festivalul Mozart de la Braşov este doar una dintre manifestările dedicate marelui compozitor austriac. La Salzburg – oraşul natal al acestuia – se desfăşoară Festivalul de muzică „Mozart”, care în august 2020 a ajuns la centenar.
Prima ediţie a „Salzburger Festspiele” a avut loc la 22 august 1920, când „Jedermann”, opera celebrului poet şi dramaturg Hugo von Hofmannsthal, în regia lui Max Reinhardt, a fost interpretată pentru prima dată la „Domplatz” (Piaţa Catedralei), conform paginii de internet a festivalului, www.salzburgerfestspiele.at/zum-fest.
Această manifestare muzicală a fost înfiinţată de actorul şi regizorul Max Reinhardt, care a dorit să facă din oraşul Salzburg un loc de întâlnire pentru elitele creatorilor de artă. La proiectul festivalului a contribuit, alături de cei doi, şi compozitorul Richard Strauss. Cei trei – Reinhardt, von Hofmannsthal şi Strauss – au conceput programul festivalului, care este valabil şi astăzi. De atunci, Festivalul de la Salzburg este considerat cea mai importantă manifestare cultural-artistică pentru operă, dramă şi concerte.
* * *
Wolfgang Amadeus Mozart s-a născut la 27 ianuarie 1756, în „Hagenauer Haus” (nr. 9 Getreidegasse) din Salzburg, conform www.salzburg.info.
A compus un număr imens de opere muzicale, fiind autorul a 41 de simfonii, printre care Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 şi nr. 41 Jupiter. A compus 27 concerte pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru vioară şi orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă şi flaut, pentru corn şi orchestră, două simfonii concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menţionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară şi pian, trios pentru vioară, violoncel şi pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul „O glumă muzicală” etc. Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate şi astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: „Don Giovanni”, „Răpirea din Serai”, „Flautul Fermecat”, „Nunta lui Figaro”, „Cosi fan tutte”. A mai compus 19 messe, cantate, motette pentru soprană şi orchestră, oratoriul „Die Schuldigkeit des ersten Gebots” şi, în fine, „Requiem” în re minor.
La ultimele sale opere, „Requiem” (rămasă neterminată) şi „Flautul fermecat”, Wolfgang Amadeus Mozart era epuizat de boală. Compozitorul a murit la 5 decembrie 1791, la Viena, după doar două luni de la premiera „Flautului fermecat” care a avut loc la „Freihaustheater”, în capitala Austriei.
