O construcție nouă, neîncadrată estetic în ansamblul urbanistic al zonei, a fost ridicată pe strada Avram Iancu din Cluj-Napoca. Va fi un hotel. Un hotel Marriot. Forma imobilului i-a inspirat pe clujeni să-i spună “sicriul”. Povestea hotelului a apărut în urmă cu peste zece ani și a avut parte de litigii și articole de presă. Construcția a provocat revolta istoricilor și a mai multor intelectuali clujeni, care au semnalat că o secțiune importantă din zidul istoric medieval din Cluj și prima grădină botanică din epoca barocă au fost distruse de clădirea viitorului hotel. O petiție online cere administrației locale ca dezvoltarea urbană a Clujului să respecte patrimoniul cultural, artistic și istoric al orașului.

Istoricul T. Szabó Csaba, asistent la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, a semnalat săptămâna trecută despre pierderea ireparabilă adusă patrimoniului istoric al Clujului de ridicarea noii construcții de pe strada Avram Iancu. “ Nu am cum să nu fiu revoltat, când o secțiune importantă din zidul istoric medieval din Cluj și fűvészkert, adică prima grădină botanică din epoca barocă în spatele palatului Nemes-Bethlen era distrusă și masacrată de această clădire incredibil de urâtă. Tot aici s-a găsit și un sit arheologic important din epoca romană. Este o crimă împotriva patrimoniului imobil istoric. Spune mult despre politica PNL din Cluj”, a scris T. Szabó Csaba pe pagina sa de Facebook.

Monumentul local al corupției românești”

Ciprian Mihali, profesor la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității “Babeș-Bolyai”, consideră cazul construcției de pe strada Avram Iancu un “monument” al corupției din România.

“(…) Cred că vine vremea în care trebuie să ne despărțim de monumentele istoriei, desuete și incapabile să mai mobilizeze sentimente în afara câtorva scenete ale patrioților de serviciu. Cred că trebuie să ne apropiem de acum de monumentele vremii noastre. De emblemele a ceea ce suntem noi cu adevărat: nu o ficțiune istorică, nu proiecții într-un trecut glorios care a trecut și care nu se mai întoarce, oricâte coroane am depune și oricâte lacrimi am vărsa. Nu, trebuie să ne identificăm cu ceea ce ne reprezintă azi. Iar ceea ce ne reprezintă azi, pe noi clujenii, este sicriul arhitectonic numit hotel construit în fața intrării Cimitirului central. Simbolica acestui monument este perfectă: preluând forma unui sicriu el ne vorbește despre moartea unei lumi, de sfârșitul unor iluzii și de îngroparea a ceea ce am sperat să fim vreodată. Nu vom fi mai mult de ce am fost, vom fi mult mai puțin decât am fost sau ne-am fi dorit să fim. Și pentru că este vorba de un sicriu hidos, anume proiectat de un arhitect prost, dar plătit regește, el dă măsura hidoșeniei aceste morți. Căci nu e nimic frumos în moartea speranței, ea e mereu urâtă, dureroasă, diformă. Monumentul sub formă de sicriu de pe str. Avram Iancu din Cluj este monumentul local al corupției românești. Propun ca el să apară de acum pe toate cărțile poștale ale orașului, ca loc emblematic pe afișe, pe logo-uri, loc de pelerinaj, loc de celebrare, căci vizitarea lui ar permite și celui mai neinstruit dintre vizitatori să vadă cum se naște ceva din conjuncția deciziilor strâmbe și interesate luate în administrație, în cultură și în justiție. Mai ales când o asemenea conjuncție este facilitată de mulți bani. Banii mulți ar trebui să ne facă să uităm cât de oribilă e corupția, clădirea, strada, orașul.”, a scris Ciprian Mihali pe pagina sa de Facebook.

Petiție pentru protejarea patrimoniului istoric al Clujului

Pornind de la cazul hotelului de pe strada Avram Iancu, scriitorul Remus Octavian Câmpean a lansat o petiție online numită “Dezvoltarea urbană a Clujului trebuie să respecte patrimoniul sau cultural, artistic și istoric”.

Petiția este o inițiativă cetățenească care-și propune să sesizeze autorităților locale direcția greșită în care se construiește în Cluj-Napoca.

Remus Octavian Câmpean susține că sunt destule dovezi în Cluj-Napoca care arată lipsa totală de considerație față de criteriile normale pentru dezvoltarea armonioasă și nedistructivă a unui oraș. “Concret, dorim explicații din partea administrației și acțiuni în sensul responsabilizării celor îndrituiți cu privire la modul în care patrimoniul cultural-artistic și istoric, estetica urbană, gradul de modernitate și utilitatea sunt luate în calcul atunci când se avizează astfel de construcții”, se arată în petiția online.

Lupta pentru avize, decisă la București

Ziarul Adevărul a scris în 2010 că, în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca, a fost aprobată construcţia unui hotel de şapte niveluri pe locul în care acum se află una dintre cele mai vechi grădini din Cluj. “Proiectul construcţiei cu 7 niveluri (2S+D+P+2E+2M) a fost avizat în cadrul unei şedinţe din 25 mai. Astfel, la numerele 21-23, pe strada Avram Iancu, în locul grădinii de 300 de ani care i-a aparţinut contesei Bethlen, urmează să fie ridicat un hotel, al cărui beneficiar va fi sibianul Dumitru Ghişe. Omul de afaceri care are o avere de 27 de milioane de euro, mai deţine două hoteluri din reţeaua Golden Tulip în Sibiu şi Cluj. El este fratele senatorului liberal Ioan Ghişe. După ce a sperat, până în ultima secundă, că administraţia locală va respine proiectul, acum, arheologul Mihai Wittenberger, unul dintre locatarii imobilului situat pe Kogălniceanu 8, fosta locuinţă a conţilor Bethlen de care aparţinea grădina, este nemulţumit”, potrivit articolului din iunie 2010 din Adevărul.

Într-un articol publicat luni, ziarul Știri de Cluj prezintă detaliat istoria avizării hotelului de pe strada Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Potrivit ziarului, povestea hotelului de pe Avram Iancu a început în 2005, când actele au fost puse pe masa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Cluj, instituție subordonată Ministerului Culturii. Comisia a respins toate tentativele de avizare, din 6 octombrie 2005, 7 iunie 2007 și 18 septembrie 2008. În 2008 a fost dat ultimul aviz care spune următoarele: ”Construcția se afla pe fosta gradina a “Prefecturii comitatului Cluj”. Clădirea barocă este prevăzută cu un ax de traversare monumental prin doua ganguri. Clădirea propusă ar anula acest efect. Se altereaza unitatea ansamblului (palat, curti, gradina). Terenul este singura porțiune în care se mai percepe, din domeniu public, conformatia șanțului de apărare a Clujului medieval. În aceasta zona mai sunt vizibile curtinele orașului. Pe acest teren s-a înființat prima grădină botanică a Clujului (anterioara celei de la Clinici înființată de către Miko – N.red. Contele Imre Miko – fost guvernator al Transilvaniei în anul 1849 – Casa contelui Mikó a devenit după moartea sa sediul unui institut botanic, iar grădina din jurul casei a constituit nucleul Grădinii Botanice din Cluj). Ca urmare a unei dezmembrari nefiresti palatul prefecturii comitatului Cluj (astăzi locuințe) va ajunge cu ferestrele din fatada sudica catre o proprietate vecina, fatada nefiind una ulterioara creata intr-un calcan. Fatada cu o compozitie interesanta, ce este vizibila din strada Avram Iancu, va fi acoperita de clădirea propusă. Unitatea ansamblului palat gradina, la care se adaugă prezenta zidului și a șanțului, trebuie păstrată chiar dacă s-a făcut o dezmembrare nefirească. Dezmembrarea unei parcele nu implica automat dreptul de a edifica. Vanzarea părților din monumentul istoric CJ-II-a-A-07244 de categoria A s-a făcut fără respectarea legislației”.

Potrivit Știri de Cluj, constructorul din spatele afacerii hotelului, Dumitru Ghișe, a mutat jocul la București, unde a așteptat un guvern favorabil. Pe baza avizului primit de la București, Primăria Cluj-Napoca a semnat autorizația de construcție. Acum nu se mai poate face nimic în acest caz, pentru că toate actele sunt legale, spun experții consultați de Știri de Cluj.

Expertul consultat de Știri de Cluj a precizat că ”toate demersurile de acum sunt o reacție târzie a societății civile. La vremea respectivă am avut un chin și niște zbateri pentru a salva chestia asta și nu am avut niciun suport. Acum că a apărut clădirea, și omul de pe stradă își dă seama cât este de urât și reacționează, dar între timp totul a fost perfect legalizat. Asta e societatea românească, iar acum este un pic de val”.

În martie 2019, portalul clujust.ro scria despre o decizie definitivă a instanței prin care autorizația de construire a hotelului din centrul Clujului a rămas în picioare. “Curtea de Apel Cluj a pronunțat decizia definitivă în litigiul privind autorizația de construire a hotelului ridicat peste vestigii pe strada Avram Iancu din centrul Clujului. Magistrații au respins recursul vecinilor, care au pierdut și la fond, dar pe o chichiță procedurală”, potrivit clujust.ro.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost întrebat de jurnaliști ”de ce a lipsit instituția pe care o conduceți din procesul privind anularea autorizației de construire a hotelului ridicat pe strada Avram Iancu?” și ”Au apărut multe comentarii în spațiul public despre hotelul de pe strada Avram Iancu. Dumneavoastră ce părere aveți despre construcție? Se mai poate face ceva?”. În cursul zilei de luni, primarul Emil Boc a scris că marți (astăzi) ”în cadrul comisiei de urbanism, la începutul acesteia, am să solicit prezentarea unei informații complete”.

(FOTO CREDIT: stiridecluj.ro)

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

1 COMENTARIU

Comments are closed.