Una dintre cele mai importante bijuterii arhitectonice din țara noastră a intrat anul trecut în lucrări ample de reabilitare. Este vorba despre cel mai vechi edificiu teatral de pe actualul teritoriu al țării noastre. Teatrul „Mihai Eminescu” din Oravița, județul Caraș-Severin, are o poveste extraordinară, edificiul fiind acum reabilitat cu ajutorul fondurilor europene.

Obiectivul general al proiectului este creșterea atractivității turistice a orașului Oravița prin restaurarea și valorificarea durabilă a acestui obiectiv de patrimoniu de clasă A, care să contribuie astfel și la dezvoltarea economică a zonei. De asemenea, pe lângă restuararea și conservarea Teatrului „Mihai Eminescu”, care ar urma să fie inclus în circuitul turistic local, regional și național, investiția mai cuprinde și amenajarea parcului din fața teatrului. Ordinul de începere al lucrărilor s-a dat în mai anul trecut, iar constructorul are termen 24 de luni pentru finalizarea lucrărilor şi predarea imobilului către Primărie

Valoarea totală a proiectului depășește 10 milioane de lei, din care 9,28 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Beneficiarul investiției – „Lucrări de restaurare, conservare și dotare la Teatrul Mihai Eminescu – Clădire monument istoric LMI CS-II-M-A-11154 și amenajarea peisagistică a parcului adiacent” este Primaria Oravita. Contractul de lucrări este în derulare.

Povestea unui edificiu încărcat de istorie

Conform site-ului Primăriei Oraviţa, ”Teatrul Vechi” este cel dintâi edificiu din spaţiul actual al culturii române ridicat pentru a găzdui montări de spectacole teatrale şi muzicale. Organizările construcţiei, faţadei dar mai ales ale spaţiului interior, decoraţiunile şi butaforia păstrează o puternică amprentă a barocului târziu vienez.

Istoricul Ionel Bota redă pe site-ul primăriei întreaga poveste a celebrului edificiu.

“O reprezentaţie în limba română oferă diletanţii locali în vara lui 1817, sigur în coordonarea lui Ion Constantini, dar nu ştim dacă în sala de la celebrul hotel local ori pe scena clădirii care-şi pregătea inaugurarea. O idee era inaugurarea în iulie, dar lucrurile se amână până în toamnă fiindcă atunci, în prima săptămână din luna octombrie, familia imperială aflată într-un traseu transilvano-bănăţean, avea să ajungă şi în ţinutul cărăşan şi almăjan. Spectacolele inaugurale oficiale au afişe cu data completată ulterior prin ştampilare, 8 şi 10 octombrie 1817. În fapt, primul spectacol este montat pe scena teatrului la 5 octombrie 1817 (data imprimată pe afiş este 8). O „eine Dilettanten Gesellschaft” propune piesa în trei acte „Die beschämte Eifersucht” („Gelozia umilită”) semnată de J. Franul von Weissenthurm, banii aduşi de spectacol urmând a fi donaţi „Fondului Săracilor.” Din păcate nu ştim numele actorilor ci doar pe acela al personajelor piesei.

Al doilea spectacol al diletanţilor locali are loc în 7 octombrie 1817 (data imprimată pe afiş este cu piesa lui Friedrich Wilhelm Ziegler, „Der Lorbeerkranz oder Die Macht des Gesetzes” („Cununa de lauri sau puterea legii”). La fel ca şi în cazul primului afiş, nu aflăm decât numele personajelor piesei şi nu pe acelea ale actorilor care le-au întruchipat pe cea mai veche scenă stabilă din cultura română.

Familia imperială, Francisc I de Habsburg-Lorena (între 1792-1806 a avut titlul de Francisc II al Sfântului Imperiu Romano-German apoi din 1806 pe acela de Francisc I de Austria până la moartea sa, în 1835) şi Carolina-Augusta de Bavaria au asistat la cel puţin unul din cele două spectacole, din loja „belle-étage”, loja din stânga, cum priveşti din sală spre scenă. La inaugurarea de la Oraviţa, 5 şi 7 octombrie 1817, cam tot aşa trebuie sa fi arătat ornamentica lojii imperiale, fiindcă atunci când augusta pereche lua parte la spectacole în alte provincii, echipe speciale din suita oficială purtau peste tot recuzită pentru decorarea lojii din care cei doi vizionau spectacolele la care au fost invitaţi. Împăratul şi împărăteasa se aflau în călătorie de nuntă, itinerarul incluzând Bozovici, Dalboşeţ, Stăncilova, Sasca Montană (5 oct.), Slatina Nera, Ciclova Montană, Oraviţa (6 oct.), Ciclova Montană (7 oct.), Weisskirchen (Biserica Albă), Werschetz (Vârşeţ) (8-9 oct.). Suita era alcătuită din 70 de persoane, între acestea aflându-se mareşalul Curţii Imperiale, contele Wurmbrand, g-ral-lt. von Kutschera, ca prim aghiotant al împăratului, consilierul de stat şi medicul personal al lui Francisc I baronul von Stift, secretarii aulici von Dietmann şi von Schloissnigg, şeful Cabinetului Secret Imperial von Zebay, consilierul imperial contele von Mier, ministrul de stat contele von Bombelles, acela care a fost şi „reporterul” călătoriei imperiale. Suita includea pe apropiatele Carolinei-Augusta, mareşala Curţii Împărătesei, contesa Lazansky şi damele de onoare contesa von Hohenegg şi contesa von Hoffinger”, arată istoricul bănăţean.

Teatrul este legat de personalitatea poetului Mihai Eminescu, prezent aici cu trupa de actori Mihail Pascaly din România Vechiului Regat, la sfârşitul lunii august 1868 şi de personalitatea compozitorului George Enescu, acela care a concertat aici, la 5 noiembrie 1931.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania