Un grup de cercetători de la facultatea de genetică a Universităţii de Ştiinţe din Szeged (SZTE), în frunte cu Endre Neparáczki, au demarat ample studii pentru identificarea osemintelor unor domnitori maghiari, inclusiv cele ale regelui Matia Corvin, a comunicat direcţia de relaţii publice a instituţiei de învăţământ superior, citată de MTI.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Potrivit comunicatului de presă, în osuarul medieval din Székesfehérvár (Középkori Romkert) se află amestecate osemintele a mai mult de 900 de oameni, iar scopul cercetătorilor este ca din probele prelevate din oase să poată determina cât mai multe profiluri de ADN pentru a le compara cu unele mai vechi, astfel sperând să identifice mai mulţi domnitori.

Endre Neparáczki a spus că în perioada otomană mormintele au fost devastate şi bijuteriile furate. Majoritatea osemintelor a rămas acolo, fiind uitate de soartă. Cu ocazia unor săpături care au avut loc în anul 1848, conduse de János Érdy, s-au identificat rămăşiţele pământeşti ale regelui Béla al III-lea şi ale soţiei sale, Ana de Antiochia, ele fiind păstrate şi astăzi în Biserica Mátyás din cetatea Buda.

Cercetătorii au reuşit să preleveze ADN din rămăşiţele reprezentanţilor Casei de Árpád, iar cu ajutorul acestui ADN există posibilitatea de a identifica şi osemintele altor membri ai familiei regale, aflate amestecate în osuar.

Cercetătorii maghiari spun că a fost nevoie să se găsească un astfel de punct nodal şi pentru studierea rămăşiţelor pământeşti ale regelui Matia. Iar soluţia o reprezintă fiul şi nepotul lui Matia, János Corvin şi Kristóf Corvin. Despre ei se ştie cu siguranţă că se odihnesc în biserica gotică a mănăstirii pauline din Lepoglava, pe teritoriul Croaţiei. Specialiştii au prelevat la faţa locului mostre ale căror prelucrare pentru a obţine ADN-ul a început în laboratorul de la Szeged.

În urma unei colaborări dintre SZTE şi Institutul de Cercetare a Maghiarilor la Szeged s-a înfiinţat un laborator special în care, în anul 2016, s-a aplicat pentru prima oară în Ungaria aşa-numita tehnologie next-generation sequencing (NGS) în arheo-genetică. Datele despre oase obţinute cu ajutorul acesteia sunt mult mai precise.

Cercetătorii doresc să afle dacă Huniazii au fost înrudiţi cu casa de Luxemburg. Având în vedere că şi osemintele Elisabetei de Luxemburg se află în osuarul medieval, se va putea identifica ADN şi din rămăşiţele sale pământeşti.

Endre Neparáczki a numit cercetarea efectuată la osuarul din Székesfehérvár o analiză criminalistică medievală, având în vedere că se doreşte identificarea unor oameni care nu mai trăiesc. Rostul acestor cercetări este, totuşi, de a asigura un loc de odihnă veşnică demnă pentru domnitorii de odinioară – a declarat cercetătorul.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania