fbpx
12.7 C
Cluj-Napoca
AcasăEDUCAȚIEAsociaţiile școlare solicită preşedintelui Iohannis mai multă şcoală pentru elevii României

Asociaţiile școlare solicită preşedintelui Iohannis mai multă şcoală pentru elevii României

Publicat în

spot_img
spot_img

Vineri, reprezentanţii asociaţiilor de elevi din ţară au transmis colete către Administraţia Prezidenţială, pentru a atrage atenţia cu privire la structura anului şcolar 2021-2022 şi modificarea Legii educaţiei naţionale în sensul introducerii unui număr minim de zile de şcolarizare.

Cele 6 asociaţii de elevi au transmis câte un colet către Preşedintele României, în semn de protest şi pentru a puncta necesitatea unor măsuri ce se impun pentru anul şcolar 2021-2022. Coletele trimise din 6 judeţe ale ţării conţin o scrisoare deschisă cu revendicările elevilor şi în mod simbolic, calendare de birou pentru decidenţi.

Reprezentanţii elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş şi Vâlcea menţionează faptul că este necesar ca anul şcolar 2021-2022 să înceapă pe 1 septembrie şi ca zilele efective petrecute de elevi să fie mai multe, mai ales acum, în contextul pandemiei care a pus în evidenţă necesitatea unei educaţii de calitate.

Pierderile generate de şcoala online şi perioada îndelungată pe care elevii din mediile dezavantaje au petrecut-o fără acces la educaţie, au condus la o cantitate de materie extrem de mare pierdută, care poate fi recuperată doar prin predarea în format fizic din următorul an şcolar. Mai mult decât atât, vacanţa de o lună introdusă de Ministerul Educaţiei arată nevoia de creştere a zilelor pe care elevii le petrec în bănci.

Elevii sunt de părere că perioada pandemiei a afectat în mod negativ ritmul elevilor, toate aceste treceri de la şcoala online la format fizic şi invers, reprezentând de asemenea un motiv pentru care următorul an şcolar trebuie luat în serios mai mult ca niciodată.

” România Educată nu mai are timp! M-am săturat să aud că numărul de turişti de la finalul lunii august reprezintă motivul pentru care cursurile nu încep la 1 septembrie. Garantarea unui număr de zile pe care elevii să le petreacă în bănci este necesară mai mult ca niciodată, luând în calcul „semi-educaţia” de care am avut parte de ceva vreme. Pe lângă argumentele ce ţin de faptul că avem poate cel mai scurt an şcolar, cred că este important să punctăm faptul că cele două săptămâni nu reprezintă cu adevărat doar două săptămâni. Matematica ne arată că vorbim de 6 luni, chiar 7 pentru elevii care au şi clasa a XIII-a, lucru care nu trebuie văzut doar ca o privare a elevilor de vacanţă sau timp liber. Se păstrează alt ritm atunci când nu ai vacante la fiecare două luni şi cu mai multe zile de predare efectivă, materia ar fi împărţită, răsfirată, cum vreţi să îi ziceţi, dar categoric mai uşor de parcurs. Chiar anul trecut am auzit propunerea fostului primar Decebal Făgădău de a amâna începerea cursurilor până la 1 septembrie, pentru a susţine sectorul de turism. Poate că măsura nu este populară, dar trebuie privită mai departe de „luam vacanţa copiilor. Datele şi rezultatele pe care le avem la testele PISA şi numai, vorbesc înaintea numărului de prosoape întinse în Mamaia.” -Andreea-Sabina Spătariu, preşedinte AEC

„Azi am fost prezentă la Administraţia Prezidenţială, pentru a depune o scrisoare prin care ne dorim mai multe zile de şcoală. Principalele revendicări sunt: iniţierea unui proiect legislativ reprezentat de un amendament la Legea Educaţiei nr 1/2011, începerea anului şcolar 2021-2022 la data de 1 septembrie pentru a recupera materia pierdută, dar şi egalitatea dintre liceele teoretice şi cele tehnologice deoarece cele tehnologie au practica la finalul anului şcolar şi întotdeauna merg mai mult la şcoală. Am primit un număr de înregistrare în urma căruia vom primi şi un răspuns, sperăm noi. Trebuie să luăm exemplul ţărilor din Europa care se bucură de o educaţie.”-Mariana-Mihaela Gheorghe, vicepreşedinte AEBI

„Demersul Mai multă şcoală pentru copiii României subliniază nevoia urgentă a unei reforme când vine vorba de numărul efectiv de zile/an şcolar. Astăzi fiecare asociaţie de elevi din ţară a trimis un colet-manifest către Palatul Cotroceni, adresat domnului Klaus Iohannis. Suntem siguri că în urma acţiunilor noastre, atât Preşedintele României, cât şi Ministrul Educaţiei şi Cercetării vor lua în considerare părerea reprezentanţilor elevilor când vine vorba de structura anului şcolar şi a numărului minim de zile de şcoală. Pentru ca România să fie cu adevărat educată, trebuie să facem şcoală într-o manieră adecvată, demnă de o ţară Europeană.” – Matei Canavea, preşedinte AVE

„Astăzi am trimis către Administraţia Prezidenţială o scrisoare a cărui scop este de a propulsa România către o ţară în care numărul zilelor de şcoală este apropiat cu a altor state din Uniunea Europeană.În acest sens se va lărgi ,,uşa alfabetizării”, capitol unde momentan nu excelăm, apogeul analfabetismului funcţional fiind atins deja(aproximativ 44%-PISA 2018). Sperăm ca demersul nostru sa fie luat în considerare, deoarece este unul oportun în ceea ce priveşte cele menţionate anterior”-Miclea Partenie, preşedinte AEMs

„Astăzi am trimis o scrisoare către Palatul Cotroceni, adresată domnului preşedinte Klaus Iohannis prin care solicităm prelungirea anului şcolar. Considerăm această măsură mai mult decât necesară pentru funcţionarea calitativă a sistemului de învăţământ. În prezent, România este una dintre ţările cu cele mai puţine zile de şcoală din Uniunea Europeană. Mai puţine zile de şcoală rezultând instant elevi mai slab pregătiţi şi o programă mult prea încărcată. Vacanţele lungi reuşind doar să împrăştie confuzie în rândul elevilor. Sperăm că guvernanţii împărtăşesc aceeaşi dorinţă cu noi, de a trăi într-o Românie educată şi vor lua în considerare cerinţele noastre în ceea ce priveşte modificarea structurii anului şcolar.” Cristina Miculaiciuc, preşedinte AEM.


„România nu poate fi educată printr-un ritm atât de alert. Există pretenţii europene din partea decidenţilor, dar educaţia este lăsată deoparte în acest sens. Mişcarea noastră de astăzi atrage atenţia asupra unei nevoi clare: aceea de a oferi elevilor mai mult timp de adaptare, pregătire, dezvoltare, printr-un an şcolar prelungit care aduce totodată mobilitate socială, pe lângă formalitatea impusă. Sperăm să se ţină cont de dorinţele noastre, deoarece toate acţiunile sunt cu şi pentru elevi.”- Ioana Nunu, preşedinte AEBc

Adrian Meitner

Articole recente

CLICK PE VIAȚĂ | Tânăra artistă Luana Toader, despre planurile de viitor și parcursul profesional

Invitata podcastului de astăzi are un cumul de îndeletniciri, în curând va fi absolventa...

”Marșul pentru viață” – un eveniment ce vine în sprijinul femeilor însărcinate

Tema ediției din acest an este ”construim împreună pentru viață” și a fost inspirată de situația care a dus la moartea Alexandrei Ivanov, o mamă în vârstă de 25 de ani căreia nu i s-au acordat îngrijirile medicale necesare în urma unui avort spontan.

Dominic Fritz: Am semnat parteneriatul cu IFC, divizia de dezvoltare a Băncii Mondiale pentru un nou spital municipal la Timișoara

Dominic Fritz face primul pas pentru construirea unui spital nou în Timişoara

ADR Centru a lansat proiectul pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale din învățământul primar și secundar obligatoriu

Peste 16 milioane euro sunt alocați pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale

Mai multe articole de același fel

Korodi Attila: Miercurea Ciuc devine un centru regional puternic al formării duale

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a semnat astăzi, la București, contractul de finanțare în valoare de 121,67 milioane de lei pentru consolidarea învățământului dual și renovarea campusului școlar din Toplița-Ciuc. Valoarea sprijinului extern obținut prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de 100 de milioane de lei.

UTCN a inaugurat o nouă clădire în cadrul Extensiei Universitare Alba Iulia

Noua clădire, reprezentând o investiție de aproape 12 milioane de lei, finanțată prin Programul Operațional Regional (POR - Centru), are o suprafață desfășurată de 1,805 mp, și cuprinde 2 amfiteatre, cu o capacitate totală de peste 240 de locuri, o bibliotecă, o sală de lectură, săli de seminar precum și laboratoare de informatică și ingineria fabricației.