Un val de emoție publică genera, în urmă cu două zile, întâia listare la Bursa din New York (NYSE) a unei companii românești „unicorn”, deja celebra UiPath, înființată în urmă cu 16 ani de către doi programatori români, într-un apartament din Delea Veche.
Mai puțin cunoscut publicului larg, numele celui care tocmai își realiza un vis unic în viață, Daniel Dineș, CEO și fondator al companiei producătoare de roboți software, devenită lider al noii industrii de automatizare a sarcinilor repetitive din companii, a început să stârnească brusc interesul celor dornici de clasamente și superlative: cel mai bogat român, averea lui – mai mare decât cea a lui George Soroș, omul de afaceri român care l-a surclasat pe Ion Țiriac… Adevărat că, după estimările Bloomberg, Daniel Dineș a devenit deținătorul actual al unei averi de circa 7,63 de miliarde de dolari, cu 3 miliarde în plus față de acum 48 de ore, după prima zi de tranzacționare pe NYSE a acțiunilor companiei sale, UiPath.
Ceea ce puțini au remarcat însă, și cu atât mai puțini probabil sunt dispuși să recunoască, este faptul că acest vis devenit realitate în doar 16 ani nu s-a datorat mai deloc mediului de afaceri ori pieței de profil din România. Deși politicieni cu greutate ai momentului au început deja să se exprime admirativ la adresa românului – care a renunțat la un job bine plătit la sediul central al Microsoft pentru a se întoarce, în 2005, în țară și a pune bazele unei companii, pentru unii de domeniul SF-ului – succesul lui răsunător, într-un interval de timp echivalent cu doar patru cicluri electorale în care mai nimic nu s-a schimbat în birocrația autohtonă, s-a datorat în exclusivitate nevoii de inovație de oriunde din lume, însă nu și din țara sa natală, din păcate.
„Noi nu vindem absolut deloc în Romania. Noi vindem 50% în SUA, 25% în Marea Britanie și restul de 25% în Europa de Nord. Noi țintim să lucrăm cu cei mai buni dezvoltatori de software pe care îi putem găsi în România, care vor să lucreze într-o companie care își dezvoltă propriul ei produs, care are propriul ei destin, și care nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România în ultimii 25-50-100 de ani”, declara Daniel Dineș într-un interviu acordat publicației Hotnews, în anul 2016.
Ce face mai exact UiPath?
Plecând de la rutina utilizatorilor de computere în munca de birou, a proceselor repetitive de muncă umană, cei de la UiPath au dezvoltat un software capabil să cunoască și să vadă alte aplicații software, care poate fi instruit în același mod precum un om pentru a folosi acele aplicații dintr-un computer. Aplicarea inteligenței artificiale în acest gen de sarcini a dus practic la dezvoltarea unei platforme capabile să creeze roboți software, care preiau munci de rutină de gen copy-paste, eliberând astfel personalul uman, angajații din companii ori instituții folosiți de cele mai multe ori „nu pentru creierul lor, ci pentru ochi și pentru mâini”.
„Ține foarte mult de disponibilitatea de a schimba lucrurile. Noi nu avem contracte cu autoritățile din România, de orice fel. Noi avem contracte foarte mari cu autorități din Singapore, Statele Unite ale Americii, cu NASA, cu FBI, ori cu Fortune 500. Am acoperit mai tot, mai puțin România, din păcate”, spunea anul trecut, într-un interviu acordat PressHUB, Vasile Țiple, director al departamentului de automatizare juridică al UiPath.
Însăși funcția deținută de cel care, în 2020, explica pentru PressHUB în ce constă proiectul de automatizare în domeniul juridic pare pentru cea mai mare parte a publicului ceva suprarealist. Ascultând însă cele expuse de tânărul doctor în științe juridice, realizăm că viitorul este mult mai aproape decât ne imaginam. Iar cei care trebuie să țină pasul cu vremurile nu sunt neapărat cetățenii, ci politicienii și funcționarii publici, depășiți demult de nevoile și așteptările celor în slujba cărora ar trebui să fie.
„Înainte să vorbim de o automatizare, trebuie să vorbim mai întâi de o digitalizare. Atâta timp cât încă avem nevoie de foarte multe hârtii pentru orice fel de lucru este imposibil să faci automatizare și un proces cap-coadă care să fie eficient. În primul rând ar trebui să scăpăm de hârtie și să salvăm niște copaci”, spune Vasile Țiple. „În al doilea rând, odată ce ai scăpat de hârtie și poți să faci toată activitatea prin intermediul noilor tehnologii online, este foarte simplu pentru orice utilizator să gândească un proces care să fie preluat de un robot. În esență, un astfel de robot software face cam ce ar putea să facă un utilizator uman cu anumite date online: poate să deschidă aplicații, poate să extragă informații, poate să creeze documente noi, poate să trimită documente la semnat, poate să verifice anumite seturi de date comparându-le cu altele”, mai explică el.
Succes răsunător în afară, pași timizi în țară
Primul pas, pentru orice autoritate din România care vrea să se modernizeze, este să își digitalizeze procesul de funcționare. Odată digitalizat, automatizarea urmează firesc, simplu de făcut. Un proiect pe care compania UiPath a reușit totuși să îl implementeze și pe piața românească, din păcate doar datorită pandemiei, a fost că a reușit să creeze un astfel de robot, pro bono, pentru o agenție națională de plăți, care procesează anumite cereri de indemnizații. „Această perioadă de criză ne-a făcut pe toți să vedem mai departe de cum se fac lucrurile în mod obișnuit, tocmai pentru că ne-am dat seama că nu este sustenabil”, consideră Vasile Țiple.
Un al doilea proiect al companiei UiPath pentru România, început tot în 2020, este în domeniul Justiției. Echipa nou creată în acest sens consideră că se poate deja, fără probleme, redacta prin intermediul unui software automatizat o cerere de chemare în judecată, spre exemplu, care poate fi apoi înregistrată tot de către un robot în sistemele interne ale unei instanțe de judecată și apoi publicată pe portalul public. De asemenea, pot fi făcute anumite verificări din punctul de vedere al practicii judiciare. Un astfel de robot software poate să treacă prin documentele emise de instanțele de judecată și să extragă informațiile cheie pentru orice ar fi nevoie.
Tot în domeniul Justiției, dar pentru mediul privat al firmelor de avocatură, UiPath lucrează deja la creearea unei linii de business dedicată special domeniului juridic.
„În cazul absolvenților de drept, odată ce vor fi automatizate o serie de lucruri pe care acum le fac stagiarii, așteptările pentru ei, din partea firmelor de avocatură, vor fi mult mai mari. Odată ce reușim să promovăm ideea aceasta de simplitate și de automatizare, ei vor putea să intre direct în pâine, și nu vor mai trebui să facă munci de rutină. Va veni desigur și rândul facultăților de Drept de a actualiza curricula de învățământ, în sensul de a pregăti oameni care înțeleg nu doar subiectele juridice, ci și tehnologiile pe care le au la dispoziție, tocmai pentru a-și eficientiza munca, eliberându-și astfel timpul pentru a gândi”, spunea în interviul pentru PressHUB, directorul departamentului Legal Automation al UiPath.
România ar vrea digitalizare, și nu prea
Din păcate, la nivel de țară nu există încă o strategie realistică despre cum ar putea fi digitalizate instituțiile, fie ele publice, fie din domeniul de business. Pentru 90% din populația României, ceea ce se întâmplă în instituțiile din România este încă ceva obscur, kafkian și de neînțeles.
„Pe de-o parte este și frica de schimbare, dar și această meteahnă românească de a avea hârtii și o birocrație care nu are sens. Oamenii sunt nevoiți încă să bată la o mie de uși pentru ceva care poate fi făcut în două minute mult mai simplu. Desigur că o digitalizare și o automatizare eficientă ar elimina și ar asigura o transparență în activitatea oricărei autorități a statului. Automat, anumite practici ar dispărea. Atâta timp cât ai niște roboți care execută niște procese fără nicio afiliere politică sau de orice alt fel, atunci cu adevărat s-ar putea crea acea pătură de funcționari publici care să aibe doar obligația de a servi strict interesul cetățeanului. Sunt foarte multe instituții unde nu doar că s-ar putea eficientiza munca, dar s-ar elimina acest flagel al birocrației și problemele care derivă din asta, cum ar fi de exemplu corupția”, consideră Vasile Țiple, directorul departamentului de automatizare juridică din cadrul UiPath.
În contextul în care – să recunoaștem, totuși – succesul UiPath de acum două zile de la NYSE a fost o reală surpriză pentru majoritatea românilor, politicienii autohotoni nu au ratat nici de această dată ocazia de a „marca” momentul, încercând să mai obțină un eventual câștig de imagine; unii, însă, spre amuzamentul publicului, la modul caraghios chiar, ca să nu spunem impertinent, având în vedere gradul de înțelegere și disponibilitatea de a se implica la modul real în schimbarea sistemului birocratic românesc. „Disponibilitate” cu vârf și îndesat dovedită în fiecare din cei 31 de ani, de după decembrie 1989, de către mai toți cei care s-au perindat, pe rând, la putere.
Dacă pentru politicienii români listarea la bursă a primului unicorn românesc a fost doar încă un moment de pură demagogie repetitivă, iată ce declara Daniel Dineș, fondator și CEO al UiPath, după succesul companiei sale, de la New York: „Finanțarea obținută pe bursă ne va ajuta să ne continuăm viziunea de a investi masiv în cercetare și dezvoltare. Putem să construim o companie care poate modela complet modul în care oamenii lucrează.”
Să sperăm deci și noi, din România, că va veni vremea când vom mai putea și gândi, nu doar munci? Pentru unii viitorul a venit deja.
ACEST ARTICOL A FOST PUBLICAT MAI ÎNTÂI ÎN PRESSHUB – PLATFORMA JURNALIȘTILOR ÎN SERVICIU PUBLIC
