Institutul Bálványos din Cluj-Napoca şi Fundaţia Integratio din Timişoara au început o campanie de informare pentru promovarea şi conştientizarea utilizării limbii maghiare în Transilvania. Organizatorii au prezentat campania marţi, la o conferinţă de presă organizată la Cluj-Napoca.

Tibor Toró, director de cercetare al Institutului Bálványos, a declarat că cercetările anterioare au arătat că, în cazul elevilor care învaţă în limba maghiară şi provin din căsătorii mixte, profesorii se confruntă cu provocări pentru care nu au fost pregătiţi.

Ildikó Erdei, directoarea liceului “Bartók Béla” din Timişoara şi colaboratoare a Fundaţiei Integratio, a relatat că o astfel de provocare apare la şedinţa cu părinţii într-o şcoală de limbă maghiară, când profesorul se confruntă cu situaţia că unii părinţi nu vorbesc limba maghiară. Dacă profesorul nu este pregătit pentru această situaţie, el recurge deseori la soluţia de a ţine şedinţa în limba română, cu toate că sarcina şcolii este şi consolidarea poziţiei sociale a limbii maghiare.

La conferinţa de presă a fost prezentat şi un film de animaţie care propune o soluţie la situaţia descrisă, respectiv profesorii să pregătească o schiţă a subiectelor întâlnirii şi în limba română, pe care să o înmâneze în scris părinţilor români, iar şedinţa să se desfăşoare în maghiară. Atelierul de animaţie Zoom Studio intenţionează să producă o serie de scurtmetraje similare.

Ildikó Erdei a precizat că Fundaţia Integratio a dezvoltat mai multe programe pentru a atrage atenţia asupra utilităţii educării bilingve a copiilor născuţi în familii mixte. Au fost organizate, de asemenea, ateliere profesionale şi convorbiri în grupuri de discuţii cu familiile interesate, iar sugestiile au fost dezvoltate după studierea unui număr de exemple specifice, care se găsesc pe site-ul ketnyelvuseg.integratio.ro. O întreagă colecţie de materiale didactice a fost publicată pe site-ul fakultativ.integratio.ro pentru elevii care au ca limbă maternă maghiara, însă învaţă această limbă doar opţional în şcoli cu predare în limba română.

Erika Keszeg, cercetător al Institutului Bálványos, a pus în evidenţă diferenţa între poziţia socială a limbii române şi cea a limbii maghiare. În opinia ei, un elev care locuieşte într-o localitate cu populaţie mixtă şi învaţă la şcoală maghiară, se poate confrunta uşor cu faptul că limba sa maternă nu poate fi folosită decât în timpul orelor de şcoală.

“Instituţiile de învăţământ maghiare trebuie să echilibreze asimetria lingvistică, ceea ce este deosebit de important în zonele cu populaţie maghiară dispersată şi în şcolile cu limbă de predare mixtă” – a spus Erika Keszeg.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania