Odată cu relansarea comitetului de specialitate româno-maghiar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, în relaţiile dintre Ungaria şi România se deschide un nou capitol, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, după semnarea mai multor acorduri bilaterale cu omologul său român, miercuri, la Castelul Almásy din Gyula.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut consultări politice cu omologul ungar, Peter Szijjártó, la Jula/Gyula, Ungaria, în contextul în care în 2021 se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului între România și Ungaria de înțelegere, cooperare și bună-vecinătate din 1996. 

Întâlnirea a avut loc și cu scopul de a semna Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, precum și două acorduri pentru înființarea a două noi puncte de trecere a frontierei, pe conexiunile transfrontaliere Variașu Mic/Dombegyhaz și Grăniceri/Elek.

Aceste obiective importante în relația bilaterală fuseseră convenite de cei doi miniștri de externe cu prilejul celei mai recente întâlniri de la București, din 18 februarie 2021, fiind o dovadă că România și Ungaria pot acționa constructiv împreună, ca vecini și parteneri strategici, și că își respectă angajamentele convenite bilateral.

Cu ocazia convorbirilor, ministrul român al afacerilor externe a evidențiat valoarea deosebită a semnării Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la un deceniu de la debutul negocierilor pe marginea sa.

Semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituțional firesc de dialog bilateral între România și Ungaria în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, creat în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996). 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, cu această ocazie, că partea română a susținut în mod constant  importanța dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor problematice, în special în acest domeniu, pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluții durabile și eficiente. Această poziție principială rezidă și în faptul că persoanele aparținând minorităților naționale, ca exponenți ai societăților din care fac parte, contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie și statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea și dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre acestea.

Totodată, a arătat că înființarea de puncte de trecere a frontierei permanente pe două legături transfrontaliere de interes local, Grăniceri-Elek și Variașu Mic-Dombegyhaz, contribuie la intensificarea contactelor interumane de o parte și de alta a frontierei. 

Péter Szijjártó a solicitat ca membrii comitetului să fie convocaţi cât mai curând posibil şi să discute, printre altele, şi despre probleme importante, cum ar fi continuarea funcţionării Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş.

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat, de asemenea, cu omologul său ungar oportunități viitoare de cooperare bilaterală în baza rezultatelor Comisiei Economice Mixte care a avut loc la Budapesta, în perioada 8-9 aprilie 2021, manifestând un interes deosebit pentru materializarea, în cel mai scurt timp posibil, a Camerei bilaterale de comerț, instrument esențial de stimulare a investițiilor reciproce.

Cei doi demnitari au discutat, de asemenea, aspecte privind cooperarea în domeniul energiei, confirmând obiectivul reducerii dependenței celor două state față de surse externe. Cei doi miniştri de externe au fost de acord că obiectivele climatice sunt importante pentru ambele state, însă pentru realizarea acestora este nevoie, ca sursă de energie de tranziţie, de energie nucleară şi gaze naturale. “Nu vom permite Bruxellesului să pună în plan secundar aceste două forme de producţie de energie”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

De asemenea, cei doi miniștri au examinat posibilitățile de dezvoltare a turismului în plan bilateral, cu respectarea condițiilor sanitare.

Şeful diplomaţiei ungare a declarat că ultima şedinţă a comitetului mixt a avut loc în 2011, însă acordul de acum – în care se face referire şi la subiecte asupra cărora au existat dispute – va face posibil ca “problemele care până acum au fost considerate ca fiind unele fără rezolvare” să fie discutate şi soluţionate.

Întâlnirea de la Gyula a evidențiat potențialul de cooperare deosebit între România și Ungaria, în logica unui parteneriat strategic autentic și ghidat de principiile Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară (Timișoara, 16 septembrie 1996) și Declarației privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (2002).

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996.

Ministrul ungar de externe a subliniat că din 2024 va exista o a treia conexiune pe autostradă între cele două ţări, pe ruta Mátészalka-Csenger-Satu Mare, şi că tot până în 2024 va fi modernizată şi linia de cale ferată dintre Békéscsaba şi frontiera Ungariei, astfel încât traficul feroviar de pe ruta Budapesta-Bucureşti-Constanţa se va desfăşura pe două linii, pe toată lungimea. Péter Szijjártó a declarat că cu cât vor exista mai multe planuri pe care se va desfăşura cooperarea dintre cele două ţări, cu atât mai mari vor fi şansele de a rezolva eventualele conflicte; provocările din anul precedent şi pandemia au evidenţiat importanţa cooperării internaţionale şi a relaţiilor de bună vecinătate.

La finalul consultărilor politice, ministrul Bogdan Aurescu și omologul său ungar au susținut o conferință de presă. Redăm, mai jos, video și transcriptul declarației ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu:

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, dragă Peter, pentru discuția extrem de substanțială pe care am avut-o astăzi, pentru invitația pe care am primit-o, de a veni aici la Jula. Mă bucur foarte mult că sunt aici. Mă bucur foarte mult că putem să lucrăm împreună pentru a marca progrese importante în relația bilaterală și de a avea rezultate concrete.

Din acest punct de vedere, discuția de astăzi, care se înscrie în logica de continuitate a acțiunii comune a celor două diplomații, a fost una foarte bună.

Întrevederea noastră de astăzi, dar și semnarea unor documente cu relevanță deosebită reprezintă o dovadă incontestabilă că România și Ungaria pot să acționeze constructiv împreună, ca vecini și ca parteneri strategici. De asemenea, este o dovadă că ne respectăm angajamentele convenite bilateral, pentru că, de fapt, întâlnirea noastră de astăzi este rezultatul discuției pe care am avut-o la București, în 18 februarie.

Astăzi am transmis, ca de fiecare dată, domnului ministru Szijjártó, că România își dorește o abordare pragmatică a relației cu Ungaria, care să se traducă printr-o cooperare și rezultate concrete, în concordanță cu potențialul deosebit pe care îl are Parteneriatul Strategic dintre țările noastre.

Este cu atât mai important, cu cât ne aflăm într-un an aniversar: se împlinesc, în septembrie, 25 ani de la semnarea Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria și am stabilit împreună ca, în septembrie, să marcăm în mod corespunzător acest moment.

Spuneam mai devreme că suntem într-o logică de continuitate și de acțiune, pentru că avem deja, iată, a doua întrevedere din acest an. Rezultatele ne dau speranță în potențialul de relansare și dezvoltare a relației bilaterale, în avantajul reciproc al statelor noastre, al cetățenilor români și unguri, indiferent de etnie.

Ce am semnat astăzi sunt documente foarte importante. În primul rând, Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, un document care a fost negociat în perioada 2011-2015 și a fost parafat încă din 2016, la nivel tehnic.

Ultimul Protocol al acestui Comitet a fost semnat în 2009 – mărturisesc – chiar de mine personal, din partea română, în calitatea mea de atunci de co-președinte al Comitetului de specialitate și țin să împărtășesc cu dumneavoastră satisfacția pe care o am, văzând că acest proiect este în cele din urmă finalizat, chiar dacă, din 2011, când am început discuția pe acest proiect, și până în prezent au trecut, deja, aproape zece ani.

Dar perseverența noastră și încrederea în valoarea elementelor și aspectelor discutate în cadrul Comitetului au condus astăzi la semnarea acestui Protocol, care nu doar că închide sesiunea a opta, dar și marchează debutul unui nou capitol de activitate.

Chiar dacă acest document este semnat la 5 ani de la parafare și la 10 ani de la debutul negocierilor și include și aspecte care încă nu au fost pe deplin soluționate sau cu privire la care nu există un acord, vreau să subliniez că acest Protocol arată eforturile reciproc depuse pentru asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, pe de-o parte, respectiv ale etnicilor maghiari din România.

Este un progres, fără îndoială, care marchează reîntoarcerea la abordarea bilaterală, care este și cea recomandată de către Comisia de la Veneția, de exemplu, în Raportul său privind Tratamentul Preferențial al Minorităților Naționale acordat de Statul lor Înrudit, din octombrie 2001.

Astfel, semnarea acestui protocol permite reîntoarcerea firească la dialogul din cadrul Comitetului de specialitate, ca instrument special creat de România și Ungaria prin Tratatul politic de bază.

De aceea am și dorit să semnăm acest Protocol. Am încredere în acest format, pentru că el adună experții din cele două țări, care sunt cei mai îndreptățiți să discute și să găsească soluții pentru problemele care aparțin minorităților naționale. Este un format care implică și reprezentanții minorităților naționale, de aceea mă bucur că astăzi, în delegația mea, l-am avut ca membru și pe domnul deputat Farago Peter, de la UDMR. 

Vreau să dau doar câteva exemple cu privire la utilitatea pe care Protocolul pe care l-am semnat o are în sprijinul protecției persoanelor care aparțin minorității române din Ungaria.

De exemplu, Comitetul încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creșterea nivelului calitativ al învățământului în limba română, indiferent de soluția adoptată pentru administrarea școlilor în limba română, la un nivel care să asigure însușirea și transmiterea limbii române generațiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea rețelei de instituții de învățământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituțiile publice din localitățile unde locuiește minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor și imobilelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. De altfel, împreună, curând vom vizita Catedrala Sfântul Nicolae și pe Preasfinția Sa, Episcopul Siluan. De asemenea, se referă la finanțarea, de exemplu, a funcționării trupelor de teatru ale școlilor și comunităților românești din Ungaria. De asemenea, se referă la finanțarea presei scrise și audio-vizuale în limba română din Ungaria și la îmbunătățirea condițiilor de funcționare a publicațiilor în limba română cum este, de pildă, publicația Foaia Românească care, în acest an, împlinește 70 de ani de existență neîntreruptă. De asemenea, se referă la posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. Și mai sunt și alte asemenea mențiuni extrem de importante pe care acest Protocol, pe care l-am semnat astăzi la nivelul co-președinților, le conține.

Nu vreau să intru foarte mult în detaliile acestui text, pentru că, ceea ce este important este ceea ce va urma în continuare și anume trecerea în noua etapă de activitate a Comitetului, care consacră, repet, o abordare bilaterală consensuală, firească în relația dintre România și Ungaria, și sunt convins că, împreună, cei doi co-președinți vor găsi modalități eficiente pentru a eficientiza activitatea acestui instrument. 

De asemenea, am semnat cele două documente bilaterale care reprezintă, împreună, un Acord privind înființarea a încă două puncte de trecere a frontierei. Iar semnarea acestor acorduri, care este foarte importantă, ne permite să stimulăm și mai mult conexiunile dintre cele două țări, relațiile dintre cetățenii celor două țări. Asta este foarte important și sperăm că, o dată cu aderarea României la Spațiul Schengen – și îi mulțumesc și pe această cale domnului ministru Szijjártó pentru susținerea pe care Ungaria o acordă aderării României la spațiul Schengen – sperăm că aderarea la spațiul Schengen și aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România va face ca aceste bariere să dispară și să eliminăm complet controalele de la frontierele noastre.

Înființarea acestor puncte de frontieră vine după ce, recent, la Comisia mixtă economică care a avut loc în aprilie, la Budapesta, s-a semnat Acordul privind conexiunea drumului expres Satu Mare – Oar (RO) şi Mateszalka – Csenger (HU). De asemenea, vom crea și un nou punct de trecere a frontierei, în urma încheierii acestui acord. 

Sunt evoluții care vin după o serie de alte evoluții pozitive, e vorba despre sesiunea Comisiei Economice Mixte și semnarea documentului fondator al Camerei bilaterale de Comerț. Aceste două proiecte sunt proiecte pe care le-am convenit anul trecut, noi doi, și mă bucur foarte mult că ele s-au realizat.

Comisia mixtă economică a fost, de asemenea, urmată de un Forum al oamenilor de afaceri, care a permis în continuare stimularea relației economice dintre cele două țări.

Avem schimburi – anul trecut, în 2020, în ciuda pandemiei, de aproape  9 miliarde de euro, ceea ce arată potențialul deosebit al relației economice bilaterale. Avem de lucrat în continuare la domeniul investițiilor, inclusiv în ceea ce privește investițiile românești din Ungaria, care nu se ridică la nivelul investițiilor ungare în România.

Am discutat împreună cum să facem pași cât mai rapizi pentru a crea efectiv, pentru a  operaționaliza Camera bilaterală de Comerț și am hotărât împreună ca, la orizontul lunii septembrie, să putem să finalizăm și acest proiect, în același timp cu marcarea celor 25 de ani de la încheierea Tratatului politic de bază dintre România și Ungaria.

În continuare, astăzi, voi avea și o întâlnire cu reprezentanții minorității românești de aici din Jula, cu o serie de membri ai acestei comunități, pentru a afla mai în detaliu care sunt problemele cu care etnicii români din Ungaria se confruntă, pentru a găsi cele mai bune soluții în formatul Comitetului de specialitate. Suntem interesați să aflăm și care sunt proiectele pe care să putem să le susținem, pentru că dorim să promovăm și să susținem, în continuare, cultura, limba, tradițiile românești și să asigurăm o și mai mare implicare a autorităților române, atunci când este nevoie.

Am discutat și despre alte multe aspecte ale relației bilaterale – am vorbit, de exemplu, despre încheierea acordului privind așa-numitul „Program de dezvoltare economică a Ardealului” și am confirmat împreună ceea ce am mai discutat și cu alte ocazii, inclusiv în februarie la București, care sunt parametrii în jurul cărora vom construi acest acord – e vorba despre transparență, despre nediscriminare, inclusiv în ceea ce privește aplicarea acestui program pe întregul teritoriu al României, mecanisme de monitorizare și audit eficiente, în care, evident, să fie implicate și autoritățile române, în așa fel încât să ne asigurăm că este pe deplin respectat dreptul fiecărei țări și, respectiv, dreptul european în materie de competiție și în alte domenii.

Am vorbit, de asemenea, despre energie și despre cooperarea noastră potențială viitoare. Ne dorim ca Ungaria să fie un stat cât mai puțin dependent energetic de surse externe de gaz, care eventual să fie folosite în alte scopuri. Nu dorim acest lucru, dimpotrivă, sperăm ca exploatarea platoului continental al Mării Negre să poată să înceapă cât mai curând posibil.

Am vorbit despre turism și despre modalitatea de stimulare a vizitelor reciproce între cele două țări. Am discutat multe alte aspecte care vor contura, cu siguranță, o agendă pozitivă în perioada imediat următoare, între România și Ungaria.

Mă opresc aici, mulțumesc.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania