Asociația profesorilor maghiari din România (RMPSZ) atrage atenția că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la Evaluarea Națională și cere schimbarea radicală a modului de predare, potrivit unui comunicat citat de publicația Kronika Online.
Astfel, cadrele didactice susțin că, cel puțin în zonele izolate și cele locuite preponderent de etnici maghiari, limba română ar trebui predată ca o limbă străină, și nu ca limbă maternă, dat fiind că elevii din aceste zone nu cunosc româna când merg la școală.
Organizația profesorilor maghiari arată că rezultatele slabe sunt provocate și de noua curriculă introdusă în urmă cu patru ani.
Rezultatele sunt deosebit de scăzute în instituțiile de învățământ în care nu s-a făcut școală de mult timp, din cauza epidemiei de coronavirus, și în care sunt înscriși o proporție semnificativă a elevilor care trăiesc în condiții defavorizate. Organizația profesorilor maghiari consideră că rezultatele slabe s-au datorat parțial și faptului că la introducerea noii curricule, acum patru ani, nu existau măsuri suplimentare pentru a schimba abordarea modului în care se face predarea limbii române în zonele cu populație preponderent maghiară.
Lipsa acută de manuale și mijloace didactice, întârzierea de 3 ani în elaborarea cerințelor de măsurare și evaluare, elaborarea standardelor și incertitudinea, inconsecvența și lipsa de formare profesională direcționată și cuprinzătoare pentru educatorii care utilizează noua abordare au condus la rezultatele actuale.
În același timp, RMPSZ este, de asemenea, îngrijorat de fenomenul din ce în ce mai larg răspândit, și anume că învățarea de bază a limbii române este transferată din învățământul public în sectorul privat, prin meditații plătite de părinți, crescând astfel inegalitatea de șanse.
RMPSZ propune și încurajează dezvoltarea unui program de formare continuă complex, orientat către limbi străine, finanțat din fonduri naționale, guvernamentale sau europene, care poate asigura formarea tuturor cadrelor didactice (profesori, profesori din învățământul primar și gimnazial) implicați în învățământul minoritar din țara noastră. În plus, organizația inițiază înființarea unui grup de lucru permanent de experți, care poate asigura coordonarea programelor și cerințelor care susțin învățarea limbii române.
Înființarea și funcționarea Biroului pentru minoritate al Centrului Național pentru Politici și Evaluare Educațională (Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație) este, de asemenea, considerată o măsură strategică și urgentă.