Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie pentru consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen şi pentru evitarea controalelor introduse de mai multe ţări în interiorul acestei zone de liberă circulaţie începând din 2015 şi accentuate de pandemie şi i-a solicitat Consiliului să dea undă verde ”cât mai curând posibil” aderării României, a Bulgariei şi a Croaţiei la Schengen.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

”Cred că este foarte important ca toate ţările membre ale spaţiului Schengen şi UE să fie capabile să împiedice deplin intrările neautorizate pe teritoriul nostru respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale”, a spus comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson într-o conferinţă de presă.

Reprezentanta CE a adăugat că se aşteaptă ca angajamentul premierului croat Andrej Plenkovic privind protejarea frontierelor externe ale UE şi a drepturilor fundamentale să fie pus în practică.

La rândul său, vicepreşedintele CE pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a spus că extinderea spaţiului Schengen prin admiterea Croaţiei, a Bulgariei şi a României este o prioritate pentru executivul comunitar, dar a precizat că decizia nu mai depinde de Comisia Europeană.

Comisia consideră că aderarea celor trei ţări la Schengen nu constituie doar o aşteptare justificată a acestora, ci este şi în interesul securităţii mai extinse a întregii Uniuni Europene întrucât ele vor putea utiliza integral instrumentele disponibile, precum interoperabilitatea sistemelor informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din Schengen.

În plus, aderarea celor trei ţări la spaţiul european de liberă circulaţie este esenţială şi pentru consolidarea încrederii reciproce în spaţiul Schengen, a subliniat executivul UE.

Ce se propune:

  1. extinderea Spațiului Schengen, prin includerea României, Bulgariei și Croației;
  2. revizuirea mecanismului de monitorizare și evaluare a respectării cerințelor de aderare la Schengen, pentru a include o procedură rapidă de aplicat în cazul în care un stat se abate de la criterii;
  3. implementarea unui instrument de reacție la situații de urgență (cum ar fi pandemiile), astfel încât controalele la frontierele interne să fie ultima măsură ce poate fi adoptată;
  4. interconectarea sistemelor de gestionare a frontierelor, până în 2023;
  5. digitalizarea vizelor și documentelor de călătorie;
  6. modernizarea cadrului de schimb de informații privind ADN-ul persoanelor și a vehiculelor înmatriculate.

Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE şi patru state asociate (Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein).

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania