Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) a declarat că susţine episcopii reformaţi anchetaţi din cauza revendicării Colegiului Wesselényi din Zalău şi respinge intenţia de intimidare manifestată de autorităţi.
Copreşedinţii alianţei de partide, István Csomortányi şi János Mezei, au emis joi o declaraţie în care îşi afirmă sprijinul faţă de liderii bisericii, în acelaşi timp resping toate intenţiile de intimidare din partea autorităţilor şi declară că, dacă este necesar, vor ieşi în stradă. După cum au scris în declaraţie, fac toate acestea “pentru ca şi Bucureştiul să înţeleagă: nu vom ceda încercărilor de intimidare şi respingem anti-maghiarismul ridicat la rang de politică de stat!”
Copreşedinţii au numit “un caz de furt calificat” faptul că atât comunitatea maghiară din Transilvania, cât şi bisericile istorice maghiare trebuie şi acum, la trei decenii după căderea regimului comunist, “să se complice în procese interminabile” pentru a-şi redobândi proprietăţile naţionalizate de comunişti.
Cei doi au constatat, de asemenea, că justiţia românească aplică dublă măsura în cauzele care implică maghiari. Ea a refuzat de exemplu retrocedarea bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia bisericii romano-catolice, a dezlipit Cheile Bicazului de judeţul Harghita, a întemniţat timp de ani de zile “patrioţi secui nevinovaţi”, condamnaţi în cadrul unui “proces înscenat”. În acelaşi timp, justiţia a trecut cu vederea fapte precum atacarea cu bâte şi beţe de steag a apărătorilor paşnici ai cimitirului militar din Valea Uzului, arderea steagului maghiar la Oradea sau scandarea repetată a sloganurilor anti-maghiare la evenimente sportive.
Potrivit copreşedinţilor AMT, în 2021, maghiarii din România trebuie să se lupte în continuare pentru drepturile lor fundamentale, indiferent de participarea reprezentanţilor politici ai maghiarilor la guvernare.
