14 ONG-uri, membre ale Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP), susțin că modificările aduse de Guvernul României asupra HG nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 conduc la un regres major în ceea ce privește lupta împotriva traficului de ființe umane. Potrivit acestora, Guvernul României „nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”, țara noastră fiind, totodată, statul UE care oferă cele mai multe victime în plan internațional, cu un număr de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020. În acest context, România riscă o retrogradare internațională în TIER 3, alături de state care nu au capacitatea de a lupta împotriva traficului de persoane, Afganistan, Cuba, Eritreea, Rusia, China, Siria, Venezuela, Sudanul de Sud, Coreea de Nord. Astfel, Guvernul urmărește să adopte o HG fără a se recurge la o consultare a ONG-urilor, așa cum rezultă din secțiunea 6, punctul 1 și 2, a Notei de Fundamentare redată mai jos:

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

În susținerea celor menționate mai sus, cele 14 ONG-uri membre ale RoTIP atrag atenția asupra următoarelor modificări, care vor avea ca efect diminuarea impactului SNITP și, implicit, reducerea eficienței luptei împotriva traficului de persoane în România:

1. Schimbarea procedurii de monitorizare:

  • înlocuirea „rapoartelor de monitorizare periodice (semestriale) în care [instituțiile] vor  prezenta  modul  de  îndeplinire  a  sarcinilor  asumate  prin  planurile  de  acţiuni” cu „[fiecare instituție] va monitoriza modul de îndeplinire a sarcinilor asumate prin planurile de acţiuni” duce la reducerea responsabilităților și, totodată, a acțiunilor concrete ale instituţiilor care desfăşoară  activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane sau de asistenţă şi reintegrare a victimelor.
  • eliminarea textului care face referire la echipa interinstituțională de evaluare – un element extrem de important în cadrul actualei Strategii, și, implicit, a obligațiilor generate de acest text este inacceptabilă: „Comitetul va desemna o echipă de monitorizare formată din reprezentanţi, la nivel de experţi, ai instituţiilor implicate care va elabora, în acest sens, chestionare de monitorizare şi va efectua vizite de evaluareRapoartele echipei de monitorizare vor evidenţia progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale, şi, după caz,  motivele  îndeplinirii  parţiale  sau  neîndeplinirii  obiectivelor  şi  vor cuprinde  concluzii  şi  recomandări privind posibile măsuri de îmbunătăţire a procesului de implementare, respectiv propuneri de îmbunătăţire/ revizuire a obiectivelor propuse, propuneri de soluţii pentru remedierea situaţiilor constatate, măsuri de corecţie astfel încât evoluţia indicatorilor să fie cea scontată.” Această modificare reduce șansele de identificare și soluționare a problemelor sistemice cu care România se confruntă în materia traficului de persoane.

2. Prin eliminarea din aria de competență a ANITP a activității de prevenire,conform punctului 5 din Proiectul de H.G., considerăm necesară desființarea din cadrul acestei structuri a serviciului de proiecte naționale de prevenire. Totodată, alocarea acestei competențe către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dezabilități Copii și Adopții, fără dezvoltarea expertizei necesare, reprezintă un real eșec pentru implementarea întregii Strategii, având în vedere că prevenirea este esența eficienței luptei împotriva traficului de persoane. Totodată, această modificare de alocare a competențelor face ca prevenirea traficului de persoane în rândul adulților să rămână în afara ariei de interes strategic. Considerăm că „prevenirea” ar trebui să revină și sectorului ONG, după modelul statelor în care lupta împotriva traficului de persoane este eficientă.

3. Alocarea către ANDPDCA a sarcinilor referitoare la „asigurarea activităţilor prevăzute de lege în vederea repatrierii, protecţiei şi monitorizării post-repatriere a copiilor români aflaţi neînsoţiţi pe teritoriul altor state şi a copiilor victime ale traficului de minori” fără o sursă bugetară clară de acoperire a cheltuielilor aferente acestor activități și pregătirii personalului necesar reprezită o altă modificare ce va genera deficiențe majore în implementarea SNITP.

În concluzie, ONG-urile semnatare solicită Guvernului României să nu adopte proiectul de Hotărâre de Guvern în forma propusă de inițiator și să ia măsurile necesare pentru realizarea unei dezbateri publice reale. De asemenea, se mai solicită Guvernului să implementeze, cu prioritate, a măsurii prevăzute în Programul de Guvernare 2020-2024: „Pentru îmbunătățirea accesului la resurse și eficientizare, Agenția [împotriva] traficului de persoane va trece în subordinea Parlamentului” și să eficientizeze lupta împotriva traficului de persoane în conformitate cu solicitările ONG-urilor semnatare.

Au semnat următoarele ONG-uri:

  • Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
  • Freedom House România
  • Asociația Inițiativa pentru Justiție
  • Fundația Reaching Out
  • Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună
  • Asociația Centrul Syene pentru Educație
  • Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România
  • Asociația Valoare Plus
  • Asociația Femeilor Românce din Italia
  • Asociația Cultural Socială Economică Christiana
  • Asociația pentru Cooperarea și Dezvoltare Durabilă
  • Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului
  • Federația Consiliul Tineretului din România
  • Consiliul Național al Elevilor
Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania