Un volum care prezintă relicvele scrierii secuieşti a fost publicat de Centrul de Cercetări pentru Ştiinţele Umaniste din Ungaria. “Amintiri despre scrierea secuiască. Corpus Monumentorum Alphabeto Siculio Exaratorum” are peste 900 de pagini şi include, printre altele, relatări istorice despre scrierea secuiască, inscripţii şi manuscrise, dar şi falsuri descoperite în diverse locuri.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

“Volumul este conceput ca o lucrare de referinţă, una care va reprezenta, pentru mult timp, un punct de plecare foarte important şi o sursă indispensabilă pentru cercetări ulterioare ale scrierii secuieşti”, se arată în prezentarea făcută de Centrul de Cercetări pentru Ştiinţele Umaniste din Ungaria.

Potrivit acestuia, scrierea secuiască – cunoscută mai degrabă ca “scrierea runică secuiască-maghiară” – este o enigmă veche a preistoriei maghiare şi a istoriei secuieşti timpurii, care încă din epoca umanismului a tot atras atenţia istoricilor şi lingviştilor.

“Originea sa nu a fost elucidată; puţinele relicve care s-au păstrat au devenit cunoscute cu întârziere, după multe secretomanii. Până în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, nu a existat nici măcar o singură relicvă care să fi confirmat ceea ce se tot susţinea în diverse materiale, cronici şi lucrări ştiinţifice – că secuii ar fi avut, cândva, “nişte litere de-ale lor”, se arată în comunicat.

În prezentare se precizează că s-a pierdut până şi originalul primei inscripţii bisericeşti din Secuime care a fost menţionată vreodată şi care în secolul al XVIII-lea a fost copiată. Şi că era deja anul 1864 atunci când scriitorul şi etnograful Balázs Orbán a descoperit, la Inlăceni (judeţul Harghita), prima inscripţie secuiască care s-a păstrat în locul său original.

Cincizeci de ani mai târziu a fost publicată lucrarea lui Gyula Sebestyén, intitulată “Amintiri autentice ale scrierii runice maghiare”, care – potrivit prezentării – reprezintă o piatră de hotar în istoria cercetării scrierii secuieşti. “Autorul a avut un aport extraordinar, a adunat nenumărate scrieri păstrate în copie şi a adunat tot ceea ce s-a putut cunoaşte pe vremuri despre această scriere misterioasă, iar publicaţia sa a inclus până şi ilustraţii”, se aminteşte în comunicat.

Ca urmare a acestui fapt, în deceniile care au urmat au tot apărut noi şi noi inscripţii secuieşti şi manuscrise importante.

Volumul publicat acum poartă semnăturile lui Elek Benkő, Klára Sándor şi István Vásáry. Pe lângă o prezentare detaliată a inscripţiilor din Secuime (care apar de obicei în biserici), respectiv a unor extrase din manuscrise în scriere secuiască, cartea include – atât în limba originală, cât şi în traducere în limba maghiară – surse istorice care menţionează literele secuieşti şi explicaţii cu valoare istorică ce datează din secolele XVIII-XIX.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.