Realizatorii filmului românesc Otto Barbarul, care va avea premiera în cinematografe în 24 septembrie, alături de depreHUB, primul hub antidepresie din România, şi agenţia The Public Advisors, lansează campania “Nu da doar cu SEEN”, prin care îşi doresc să atragă atenţia publicului asupra problemelor adolescenţilor, mai ales atunci când aceştia trec prin perioade dificile.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Este un îndemn la empatie, la ascultare. Prin linia gratuită de telefon disponibilă pe deprehub.ro, campania îi încurajează pe toţi cei implicaţi – părinţi, adolescenţi, cadre didactice – să ofere sau să ceară suport psihologic.

Filmul Otto Barbarul prezintă lupta unui adolescent de 17 ani ce se confruntă cu pierderea iubitei lui, care se sinucide şi care devine captiv într-un cerc vicios creat de părinţi, bunicul său, mama iubitei sale şi ancheta derulată de serviciile sociale. Filmul vorbeste despre felul în care toate aceste evenimente se intersectează şi afectează lumea lui Otto.

Părinţi de adolescenţi la rândul lor, realizatorii Otto Barbarul şi-au propus ca prin campania “Nu DA doar cu SEEN” să ducă mai departe povestea personajului principal din film şi să atragă atenţia adulţilor din jurul adolescenţilor cu depresie.

Astfel, au creat o serie de materiale video inspirate din scene din film în care au adus la aceeaşi masă, într-un dialog moderat de psihologul Yolanda Creţescu, părinţi, persoane publice şi adolescenţi cu scopul de a contribui la conştientizarea semnelor premergătoare depresiei la adolescenţi, precum şi la propunerea unor soluţii constructive care să aiba un impact pozitiv în relaţia acestora cu cei apropiaţi.

Materialele video pot fi vizionate începând din 21 septembrie pe pagina de facebook a filmului: https://www.facebook.com/OttoBarbarul. Parte din campanie sunt şi alte acţiuni care se derulează pe reţelele de socializare şi sunt adresate direct adolescenţilor şi prietenilor acestora.

“Acest demers al nostru de conştientizare a depresiei la adolescenţi se adresează în mod special adulţilor. Insist să repet acest lucru pentru că la noi, la adulţi este cheia rezolvării. Noi trebuie să găsim soluţii pentru copiii noştri, trebuie să învăţam să-i acceptam aşa cum sunt, să-i sprijinim şi să le insuflăm curajul de a nu renunţa.”, spune Iuliana Tarnoveţchi, producator filmului de lungmetraj Otto Barbarul.  

Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi – de cele mai multe ori subdiagnosticată

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că jumătate dintre cazurile de tulburări emoţionale apar în jurul vârstei de 14 ani, însă majoritatea sunt nedetectate şi netratate şi pot afecta profund domenii precum activitatea şi frecvenţa şcolară.

Conform Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă – la nivelul Uniunii Europene, 14% din tineri prezintă risc de a dezvolta depresie, iar 4% dintre cei cu vârsta între 15 şi 24 de ani suferă de depresie cronică. Cel mai mare risc de apariţie a depresiei în rândul tinerilor se observă în special în Suedia, cu o rată de 41%, Estonia (27%) şi Malta (22%) . România se situează în a doua jumătate a listei, sub valoarea de 14%, media celor 28 de state UE. 

Deşi vorbim despre o afecţiune cu implicaţii asupra funcţionării din punct de vedere educaţional, profesional şi social, tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este în majoritatea cazurilor subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenţi primind diagnosticul corect înainte de a împlini vârsta adultă. O treime dintre adolescenţii care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoţională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie .

Adolescenţii se confruntă cu episoade de depresie majoră într-un nivel comparativ cu adulţii, trei sferturi dintre cei deprimaţi suferind de tulburări mintale suplimentare. Până la vârsta de 24 de ani, jumătate dintre ei experimentează încă un episod de depresie majoră.

Doar un sfert dintre cei care au avut antecedente de depresie majoră între 14 şi 19 ani depăşesc complet aceste probleme până la vârsta de 23 de ani, însă şi aceştia sunt supuşi efectelor reminiscente ale tulburărilor cu care s-au confruntat în timpul vârstei tinere. În plus, marea majoritate a adolescenţilor cu depresie (75%) nu primesc tratament sistemic.

Suicidul este principala cauză de deces în rândul adolescenţilor cu vârste între 10 şi 19 ani din ţările europene cu venituri mici şi mijlocii din regiune şi a doua cauză principală în ţările cu venituri mari.  Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în rândul băieţilor.

“Ne-am dorit şi un demers paralel, de conştientizare a bolii mintale şi de conştientizare a vârstei adolecenţei ca o vârstă a unei sensibilităţi şi vulnerabilităţi pe care noi nu ştim să o gestionăm în România şi pe care o clasăm ca o trăsătură a vârstei.

Tocmai de aceea nu mi-am dorit să am în film un demers moralizator, nici să abordez tema într-un fel foarte soft.”, spune Ruxandra Ghiţescu, regizoarea filmului de lungmetraj Otto Barbarul.  

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că până la 10% dintre băieţi şi 14% dintre fete cu vârsta de 11 ani au raportat „că se simţeau trişti” mai mult de o dată pe săptămână în ultimele şase luni, în medie, în 28 de ţări europene, membre ale OCDE.  Conform aceluiaşi raport, ponderea copiilor care declară că se simt trişti creşte odată cu vârsta, iar diferenţele de gen devin şi mai accentuate: la vârsta de 11 ani, 14% dintre fete declară că se simt triste, comparativ cu 10% dintre băieţi, pe când la vârsta de 15 ani, diferenţa este mai mare: 29% din fete şi doar 13% din băieţi.

*****

Despre Otto Barbarul

Scenariul şi regia filmului “Otto Barbarul” sunt semnate de Ruxandra Ghiţescu, imaginea de Ana Drăghici, montajul de Dana Bunescu, producătorii filmului sunt Iuliana Tarnoveţchi şi Oana Praţa, iar Anda Ionescu este producător delegat. Compania Reason8 Films se ocupă de vânzările internaţionale ale filmului.

Filmul este distribuit în România de Freealize, iar premiera în cinematografe este programată pentru 24 septembrie. Lungmetrajul a fost selecţionat anul acesta în secţiunea Competiţională Zilele Filmului Românesc la TIFF, unde a primit premiul Cel mai bun lungmetraj românesc.

Până în prezent, filmul a fost în selecţiile de la European Film Festival 2020, Cottbus Film Festival 2020, U18 Youth Film Competition 2020, Romanian Film Festival – Munich Filmmuseum 2020, Romanian Film Festival – Seattle 2020, Festival of Romanian Films in Chicago (ROFest Trends RFF) 2020, Les Films de Cannes à Bucarest 2020, şi Festivalul International de Film de la Goa, India, în secţiunea „Cel mai bun debut”.

Producţia este realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Eurimages, co-finanţată de Shelter Prod., cu sprijinul Taxshelter.be & ING şi al Programului Europa Creativă al Uniunii Europene, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune, co-finantată de Orkla Foods România, North Macedonia Film Agency, Expur SA şi Multi Media Est, sponsorizată de R SYSTEMS, TREMEND SOFTWARE CONSULTING şi KRAUTZ PRODUCTION.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania