“Transfăgărășanul” împlinește 47 de ani; Povestea ”drumului dintre nori”

Data:

Drumul Național 7C, cunoscut sub denumirea de “Transfăgărășan”, împlinește astăzi 47 de ani de existență, iar CNAIR nu a uitat de această aniversare. Construită la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu, șoseaua cu o lungime de 151 de kilometri a avut un scop strategic, de pregătire pentru o eventuală invazie a URSS, care, din fericire, n-a mai avut loc.

Planuri de realizare a acestei șosele existau încă din anii 1960, schițele detaliind acest drum ce traversa Făgărașul. Însă proiectul a fost abandonat, deoarece bugetul de atunci nu suporta o asemenea cheltuială. Ideea a fost reluată după finalizarea lucrărilor la hidrocentrala de la Vidraru, iar dupa invazia Cehoslovaciei, în anul 1968, construcția acestei șosele a devenit o chestiune de importanță militară.

Astfel, după lucrări în condiții extrem de dificile, la data de 20 septembrie 1974 a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară: 2.045 m. Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

Drumul Național 7C leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.

Drumul pornește din comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă pe partea stângă a lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m  și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.

În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu – Suru și Valea Bâlii, pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, străbătând căldarea glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m, ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km.

Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă; pentru aceasta s-au folosit 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra-Bâlea, precum și multe alte materiale de construcții. Pentru realizarea şoselei s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lămpi de iluminat.

La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

Tot legat de istoria construirii șoselei, o altă povestea amintește de un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

Credit foto: CNAIR

Distribuie știrea:

Stiri recente

Alte articole asemănătoare
Related

Lacul Ursu și Drumul Sării, locuri emblematice pentru sănătate în Centrul României, modernizate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene

In acest an, Ziua Lacului Ursu beneficiaza de o celebrare memorabila prin dezvelirea unei plachete dedicate acestui loc cu totul special si marcheaza, de asemenea, inceputul unei campanii de o luna de promovare a revitalizarii zonelor verzi si a crearii de conditii de viata mai bune pentru cetatenii Regiunii Centru a Romaniei.

CJ Sibiu anunţă modernizarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi “Tavi Bucur”

Consiliul Judeţean (CJ) Sibiu a anunţat joi, că va moderniza Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi "Tavi Bucur", situat în oraşul Cisnădie, cu sprijinul Societăţii Naţionale de Gaze Naturale ROMGAZ S.A, care acordă pentru aceasta o sponsorizare de aproape 5,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES.

Hoț prins după ce a furat bunuri de 2.500 lei dintr-o casă aflată în construcție din Sibiu

Un bărbat în vârstă de 49 de ani, domiciliat în județul Vâlcea, a fost reținut luni de către polițiștii Biroului Investigații Criminale Sibiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat. Omul a intrat într-o casă aflată în construcție din Sibiu și a sustras bunuri de 2.500 lei.