Universitatea Sapientia și-a sărbătorit astăzi, la Miercurea Ciuc, 20 de ani de la înființare, majoritatea celor invitați la eveniment apreciind căînfiinţarea acesteia reprezintă unul dintre cele mai semnificative evenimente ale comunității maghiare din Transilvania în cei 31 de ani care au trecut de la căderea comunismului.

Rectorul Márton Tonk a amintit că în euforia schimbării din 1989 a regimului şi în valul de optimism de atunci, maghiarii din Transilvania au sperat că vor putea relansa universitatea de stat independentă pe care o pierduseră în 1959. După un deceniu întreg de lupte şi în urma unei lipse totale de voinţă politică românească de a înfiinţa o universitate maghiară, ei şi-au dat seama că “dacă nu există o universitate de stat independentă, să existe măcar o reţea universitară privată, dar totuşi independentă”.

În urmă cu 20 de ani, aşa a început povestea Universităţii Sapientia, înfiinţată sub supravegherea unei fundaţii fondate de bisericile istorice maghiare din Transilvania, din fonduri asigurate de statul maghiar. Astăzi, în diferitele clasamente universitare, Sapientia face parte dintre cele mai bune 20 de universităţi din România, iar unele dintre specializările sale sunt considerate a fi cele mai bune din ţară.

În discursul pe care l-a rostit, Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate a Ardealului, preşedintele consiliului de administraţie al Fundaţiei Sapientia, a declarat că fondatorii universităţii fac, şi ei, parte dintre cei care în ultimii aproape 500 de ani au tot luptat pentru învăţământul superior maghiar din Transilvania. Din 1581 încoace – când principele transilvănean István Báthori a înfiinţat o universitate iezuită la Cluj-Napoca – au avut loc nenumărate încercări de a înfiinţa o universitate, a reiterat episcopul. Pe măsură ce trecea timpul, maghiarii şi-au tot exprimat
dorinţa de a avea parte de învăţământ superior în limba maternă, un lucru fără de care nu se poate trăi o viaţă deplină în Transilvania, însă instituţiile de învăţământ înfiinţate nu au fost unele durabile.

Potrivit lui Kelemen Hunor, vicepremierul României şi preşedintele UDMR, înfiinţarea Universităţii Sapientia este una
dintre cele mai îndrăzneţe iniţiative ale maghiarilor din Transilvania, din ultimele decenii. Comunitatea maghiară din Transilvania are nevoie de intelectuali care să ofere îndrumare, iar universitatea maghiară poate pregăti astfel de oameni, a declarat politicianul maghiar. În opinia sa, este important că maghiarii din Transilvania au reuşit să lase la o parte disputele şi au reuşit să se pună de acord cu privire la obiective strategice mari. Iar în drumul către succes, sprijinul şi susţinerea Guvernului Ungariei au fost esenţiale pentru comunitatea maghiară din Transilvania, a spus președintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că, de câteva luni încoace, în programul Guvernului României a fost inclusă posibilitatea ca şi universităţile private să poată primi sprijin bugetar, iar Universitatea Sapientia a dovedit că livrează calitate, astfel
că ar trebui să fie eligibilă şi pentru resursele bugetare ale României.

Care este un blestem mai mare asupra omului: atunci când crede că are totul, că poate face orice şi nu îi lipseşte nimic sau atunci când crede că nu este capabil de nimic, că nu are noroc, că este slab şi vulnerabil? – a întrebat episcopul Béla Kató. Dacă ceva lipseşte, trebuie solicitat, a răspuns. Dar pentru ca o solicitare să aibă succes, trebuie să crezi, trebuie să ştii şi trebuie să realizezi multe. Universitatea Sapientia există pentru că maghiarii din Transilvania nu s-au putut obişnui cu ideea de a nu avea o universitate a lor.

În cadrul ceremoniei, episcopul Béla Kató a binecuvântat clădirea pe care Universitatea Sapientia o are la Miercurea Ciuc şi care a fost complet renovată.