IOAN VASIU : – Când și unde ați debutat, ca jurnalist ?

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

CONSTANTIN  BUTNARIU : –  Am debutat în propria revistă, în anul 2001, după vreo șase ani de ucenicie la cele mai importante cotidiene ieșene, precum Monitorul, Ziua și Universul. Eu nu sunt un jurnalist “pur sânge”, cu școală specială de presă, cu studii universitare de jurnalism dau filologie. Eu sunt un produs gen “one man show”, dar să nu înțelegeți greșit și să traduceți ca “eu centrez, eu dau cu capul”… Am în ADN-ul familiei, una din genele cunoscutului poet (ce-i drept comunist) Demostene Botez, căruia îi sunt stră, stră nepot. Dragostea de filologie, de compunere, de citit și de povestit, am moștenit-o de la mama, care a fost profesoară de română și rusă. Culmea că nu am agreat această limbă, care îmi suna foarte brut, în schimb am fost îndrăgostit de cultura și literatura rusă. De mic m-am afundat în lecturarea clasicilor ruși, a operelor din renumitul muzeu Ermitaj și a cinematografiei ruse… Iar arta scrierii la computer, a redactării, am “furat-o” din birourile și de la ziariștii cotidienelor menționate. Am cochetat în studenție, desigur cu Opinia Studențească, alături de Sorin Avram și de dl. Profesor Daniel Cindurache, zis și “Boierul”. În schimb, specializarea mea era de marketing publicitate. De aceea pot spune, cu mâna pe inimă, că nu sunt un jurnalist cușer!

Sunt un fel de struțo – cămilă, specializat pe mai multe domenii, în așa fel încât să ascult oamenii, să le dau sugestii pentru afacerea lor și să le-o promovez. Meseria de consilier de marketing, m-a învățat să știu să ascult, să îmi aleg foarte bine cuvintele, să las loc de bună ziua și să plec cu contract de publicitate, respectiv cu bani. Am fost de partea bună a presei și nu pe anchete, dezvăluiri și șantaje mediatice. Tocmai de aceea, în 2001, mi-am fondat prima și propria-mi revistă din Iași. Deranjam pe mulți, deoarece culegeam caimacul, lăsam loc de bună ziua și mă poziționam de fapt între sferele de influență ale vremii.

IOAN VASIU : – De la care mari jurnaliști ați reușit să ”furați” puțin din secretele acestei profesii ?

CONSTANTIN  BUTNARIU : – Cum vă spuneam mai sus, mi-a plăcut cum scria “Boierul” dar îmi plăceau și articolele economice și de strategie de piață ale domnului director  de marketing de la Monitorul, Cezar Caluschi. În vremea aceea erau mulți pupincuriști precum cultivau cotidienele lui Dorian Obreja sau Adrian Rozenzweig, alias Adi Cristi, respectiv Observatorul și 24 de Ore. Unii dintre ei au rămas cu aceeași “școală” de pupat dosuri. Am mai lucrat o perioadă și la Independentul, unde erau la fel câțiva ziariști buni.  

IOAN  VASIU : – Ce părere aveți despre sporirea publicațiilor online, în detrimentul presei tipărite ?

CONSTANTIN BUTNARIU : – Totdeauna m-am poziționat pe latura bună a vieții și nu mi-a plăcut să fac șantaje mediatice, nici măcar atunci când eram director la Ziua, anchetată prin stilul ei caracteristic. Chiar dacă îmi era sugerat să aplic metode, evitam acest lucru, deoarece școala rusă învățată acasă, mă transformase într-un umanist și oarecum socialist convins și acum. Jurnalismul de azi nu mai are acea forță pe care a avut-o după anii 90, și asta deoarece, clasele sociale oarecum s-au aranjat. Cei bogați sunt băgați în loje și cluburi, cu sferă de influență și nu mai poți da în vreunul dintre ei. Sunt precum Gașca lui Pițigoi, tragi într-unul și țipă doi!

Ceilalți de mijloc sunt între ciocan și nicovală, fiind și ei forțați de împrejurări să zică ca unii și să facă ca ceilalți… Iar cei de jos fie au dispărut, s-au reprofilat, ori au fost cumpărați și scriu la comandă, cum fac majoritatea… Serviciile nu mai dau pe goarnă, cum dădeau odată, cred că s-a ajuns la un consens și o conducere mai fermă iar anchetele au rămas mai mult pe partea politică, pe masa lemnoasă și alte câteva chestiuni. Însă sunt anchete mari care pot fi dezvăluite însă cine să le de-a când totul se cumpără și se mușamalizează din fașă. “Banii vorbesc, unii te ridică, alții te lovesc, Banii nu tac, banii se fac, totul e în mâna lor” vorba cântecului formației Holograf…

Societatea este deja structurată, totul este organizat în stil de partid, în stil mafiot, așa că nu mai rămâne decât “ciocul mic și joc de gleznă”! 

IOAN  VASIU : – Ce părere aveți despre viitorul presei tipărite ?

CONSTANTIN  BUTNARIU : – Îngrijorarea trebuie să ne ducă la gândul că IQ-ul oamenilor este în descreștere, tocmai datorită dezvoltării tehnicii digitale, a metodelor de calcul rapide. Cine mai stă să citească, sau să numere din creion?! Totul e fast forward sau pe repede înainte. S-a dus farmecul citirii ziarului dimineața la cafenea sau la o terasă, cu o cafea, două, o țigară și un ziar bun, atât cu dezvăluiri cât și cultural… Tânăra generație nu va mai ști despre acest farmec, așa cum nu mai știe nici de Legile Cavalerismului. Probabil că viitoarele generații vor fi atât de proaste, încât dacă nu li se va implementa un cip pe creier, nici nu vor ști cum îi cheamă! Da, cred că viitorul este sumbru!

IOAN  VASIU : – Acum, când trăim vremuri destul de tulburi, mai poate fi socotită presa ca a patra putere în stat?

CONSTANTIN  BUTNARIU : –  Nu, nicidecum! Presa a fost demult aservită și pusă cu botul pe labe! Nu mai există presă liberă decât cum făceam eu sau alții, turistică… Și aici la fel, sunt unii care o facem dintr-un avânt tovarășesc și patriotic și alții care sifonează fonduri europene prin ONG, asociații și fundații. Eu mă număr printre cei săraci, fără mamă, fără tată, fără bani!  

 IOAN  VASIU : – Am reținut că sunteți secretar general al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor  Turism din România. Vă rog să spuneți câteva cuvinte despre această Asociație.

CONSTANTIN  BUTNARIU : – AJTR este o asociație de împătimiți ai turismului, ai frumuseților țării, ai vinurilor și socializării. Am plăcerea și onoarea să șed la masă, cu titani ai literaturii române de Turism. Eu sunt un mic copil de mingi, față de acești oameni. Aș vrea poate să avem mai multe întâlniri, seminarii, discuții și învățături, tabere de vară, de toamnă, de iarnă sau de primăvară, în care să se povestească. Însă pandemia a schimbat, cred eu pentru totdeauna, ceva în noi. A introdus frica de a ne întâlni, de a ieși, de a ne da mâna, de a bea o bere, un vin. Cred că totuși ar trebui să se ia inițiative în cadrul Asociației, de a organiza ceva, fiindcă și vârsta multor dintre aceste somități în jurnalismul turistic este destul de înaintată și riscăm să pierdem contactul cu ei, pentru totdeauna. Din păcate, nu suntem veșnici iar ce rămâne este doar ce am lăsat bun în urmă…

IOAN  VASIU : – Ce înseamnă turismul pentru dumneavoastră ?

CONSTANTIN   BUTNARIU : – Turismul este viața mea, combinat cu jurnalismul și cu promovarea. Când spun Turism, spun despre un cumul de forțe, de comori ale noastre românești, însemnând ospeție, gastronomie, oenologie, tradiție și folclor. Cred că Turismul este și poate fi expresia sufletului unei nații. Și ca să închei, îmi place să folosesc fraza spusă de  Lucian Blaga “eu nu am cerut să mă nasc român, am avut  noroc” și “cuvintele sunt lacrimile celor care au vrut să plângă și nu au putut”!    

Interviu consemnat de Ioan Vasiu/UZPR

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania