În urmă cu 137 de ani Timișoara a devenit primul oraș din Europa cu străzile iluminate electric permanent.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

În 1884, în ”Mica Vienă”, a fost mai întâi construită centrala electrică de curent alternativ, apoi au fost puse în funcțiune pe străzile urbei 731 de lămpi. În seara de 12 noiembrie, acestea au luminat un traseu stradal cu o lungime de 59 de kilometri, lucrările fiind realizate în mai puțin de doi ani de către societatea Anglo-Austriacă „Bruch Electrical Company Ltd.”, cu sediul la Viena. Astfel, pe timp de noapte, până și străzile înguste din Timișoara au devenit zone luminoase pe harta orașului și au început să ofere un plus de confort celor care se plimbau prin urbe la ore târzii.

Într-un număr al ziarului ”Luminătorul” din toamna acelui an, evenimentul a fost punctat astfel: „Lumina lămpii electrice este puternică şi întrece de departe pe cea a flăcării cu gaz; lumina este blândă, aproape identică cu luciul lunei, nu numai că nu conturbă vederea ochiului, ci şi o îndulceşte oarecum“.

Iată de ce apare comparația cu lumina generată de lămpile cu gaz:

Contextul istoric

În anul 1859 au avut loc două evenimente importante, Unirea Principatelor Române și războiul austro-franco-piemontez soldat cu înfrângerea Austriei, fapt care a determinat o apropiere a împăratului Franz Joseph de aristocrația maghiară. Fruntașii români au aflat că austriecii și ungurii purtau tratative legate de viitorul  Banatului – ei intenționau ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară. Andrei Mocioni, a cerut o audiență la împărat în cursul căreia a arătat că nu se justifică instalarea în Banat a unei administrții maghiare, întrucât regiunea  este locuită predominant de români și abia  de sârbi și unguri. În zilele de 18 și 19 noiembrie 1860, la Timișoara  a avut loc o întâlnire  în cursul căreia a fost dezbătut acest subiect, dar alipirea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena. De altfel, aceasta era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere a imperiului de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară, de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12 mii de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au găsit ecou la curtea imperială. Așa se face că prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I a decis anexarea Banatului la Ungaria.

Pe data de 16 februarie 1868, au fost emise noi legi care prevedeau ca limba maghiară  să fie folosită în toate dezbaterile judecătorești și comunale, în școlile primare, medii și superioare. Comunele puteau să dispună liber asupra pășunilor comunale. Orașele în care nu erau comunitați militare, urmau să se organizeze ca și localități grănicerești cu primari și consilieri. Aceste prime măsuri demonstrau evident, o politică de maghiarizare, dar pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire din punct de vedere economic și demografic.

Primul pas a fost făcut cu 124 de ani mai înainte

Deși electrificarea străzilor din Timișoara s-a făcut în anul 1884, iluminatul public al orașului datează încă din 1760, atunci când acesta era realizat cu lămpi cu ulei și seu, fixate pe stâlpi de lemn înșirați de-a lungul principalelor străzi din Cetate. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, drumurile au fost iluminate cu peste trei sute de lămpi întreținute de întreprinzători particulari. În 1855 s-a decis introducerea gazului aerian, iar doi ani mai târziu, la 1 septembrie 1857, rețeaua orașului avea două sute de lămpi instalate pe străzile orașului.

Din cauza pretenţiilor prea  mari ale Societăţii Austriece, primăria a decis în 1882, să introducă  pe străzile  urbei şi iluminatul electric. S-au purtat negocieri cu firma „Bruch Electrical Company Ltd.” şi a fost acceptată oferta acesteia, încheindu-se un contract la 25 decembrie 1882. Potrivit acordului, firma se angaja să construiască uzina electrică şi să asigure iluminatul public începând cu 1 septembrie 1883, pentru  suma anuală de 24.500 florini şi dreptul de a vinde energie  electrică  instituţiilor, întreprinderilor  şi particularilor. Construirea  uzinei electrice a durat mai mult decât era prevăzut, astfel că iluminatul public a fost inaugurat în noiembrie 1884. Acesta a fost asigurat de 731 de lămpi, montate pe o reţea stradală de 59 de kilometri. Uzina electrică ce furniza energie era dotată cu maşini ce fuseseră prezentate la expoziţia de la Viena din 1883.

Costul era unul foarte ridicat: pentru fiecare dintre cele 731 becuri electrice, firma încasa 82 coroane de la Primărie. Pentru a reduce cheltuielile, Consiliul Municipal a decis să cumpere uzina electrică, împreună cu transformatoarele şi reţeaua stradală. La 1 septembrie 1893 întreaga instalaţie a fost achiziţionată pentru două sute de mii de florini de aur. Din acelaşi an, tariful iluminatului public electric a fost redus cu 66%.

În prezent

Așa cum era firesc, iluminatul stradal în Timișoara a fost modernizat de-a lungul anilor. În prezent, trei bulevarde din municipiu urmează să fie iluminate cu becuri LED, în urma unui proiect de aproape două milioane de lei. Finanțarea investiției a venit de la Administrația Fondului pentru Mediu, prin programul ce sprijină eficiența energetică și gestionarea inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat public. Primăria caută o firmă care să proiecteze și să execute lucrările de pe Calea Aradului, Torontalului și Sever Bocu, în vederea realizării unui sistem inteligent, modern, economic și ecologic. În urma modernizării, cele 540 de corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de sodiu, ce există acum pe cele trei bulevarde vor fi înlocuite. 

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania