Cu ocazia comemorării a223 de ani de la moartea episcopului Ignatius de Batthyán, Biblioteca Batthyaneum din Cetatea Alba Carolina va fi deschisă publicului larg în 17 noiembrie, între orele 11.00 şi 17.00.
Potrivit reprezentaţilor instituţiei, biblioteca va putea fi vizitată fără nicio aprobare prealabilă, vizitatorii fiind rugaţi să aibă cartea de identitate la ei şi dovada faptului că au fost vaccinaţi. Grupurile de vizitatori nu pot fi mai mari de maximum 10 persoane.
Începând cu ora 10:00 va avea loc lansarea expoziţiei „Un proiect european – preocupările astronomice ale episcopului Ignatius de Batthyán”, în prezenţa profesorului Adrian Cioroianu, fost ambasador UNESCO şi directorul general al Bibliotecii Naţionale a României. Lansarea expoziţiei se va desfăşura în cerc restrâns, fără prezenţa publicului vizitator.
Deşi sala Observatorului astronomic nu este accesibilă, vizitatorii vor descoperi în cadrul expoziţiei instrumente astronomice interesante, cărţi vechi şi documente rare din istoria acestuia. Accesul va fi permis şi în sala Aula Magna, au transmis reprezentanţii instituţiei.
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei, Ignatius de Batthyán (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.
Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea.
Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol. Biblioteca a funcţionat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia până în 1953. În 1962, a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică.
Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch sau Codex Aureus.
Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.
