Moartea îndrăgitului artist de muzică populară Benone Sinulescu a întristat o țară întreagă. Decesul a survenit în 18 noiembrie, iar astăzi trupul fără viață al artistului – depus la o casă mortuară – a fost ridicat și transportat către Filarmonica din Arad. Cei care l-au îndrăgit îi vor putea aduce acolo un ultim omagiu. După orele prânzului se va pleca spre cimitirul Eternitatea din Arad, acolo unde va fi înmormântat. Soția artistului a precizat că acesta va fi înmormântat cu onoruri militare pentru că a primit cea mai înaltă distincție din partea fostului președinte Ion Iliescu, în urmă cu mulți ani.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Cântăreţul de muzică populară Benone Sinulescu s-a născut la 24 mai 1937, în localitatea buzoiană Siriu. În copilărie, artistul se urca în copac pentru a-l vedea lumea şi începea să cânte, dar îi plăcea şi să inventeze cântece.

Benone Sinulescu a făcut parte din corul bisericii, unde cânta la Denii şi la Prohod. După ce a terminat şcoala elementară din Siriu, tânărul cântăreț a devenit solistul şcolii din Pleşcoi şi dirijorul corului. La vârsta de 12-13 ani, Benone avea deja un repertoriu vast şi cunoştea şi cântecele unor artişti precum Ioana Radu, Maria Tănase şi Maria Lătăreţu.

În timp ce urma cursurile Şcolii Medii Tehnice din Buzău, mergea să cânte la staţia de amplificare a oraşului. După absolvire, a mers la Bucureşti, unde a dat examen la Şcoala Specială de Muzică, dar nu a reuşit să intre de prima dată. Ulterior, a încercat din nou şi a fost luat în clasa Elisabetei Moldoveanu, profesoară de canto.

În 1956, la vârsta de 18 ani, a înregistrat la radio piesele: “Străina mamei, străină”, “La Lenuţa sub cerdac” şi “În munţii Buzăului”. Au urmat concerte în ţară şi în străinătate, cele mai mari succese înregistrându-le cu ansamblul “Ciocârlia”. Împreună cu acesta, a susţinut turnee la Moscova, la Kiev, precum şi pe muntele Găina, în faţa a peste 150.000 de persoane.

Mai târziu, obţine un angajament în orchestra “Barbu Lăutaru” a Filarmonicii de Stat “George Enescu”, perioadă în care le-a avut colege de scenă pe Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Ioana Radu, Lucreţia Ciobanu, Ion Cristoreanu, etc.

Ulterior, Benone a creat, împreună cu Irina Loghin, dialogul muzical în folclorul românesc. Dintre acestea, au avut mare succes: “Azi e nor, mâine-i senin”, “Cine bate seara la fereastra mea”, “Dă-mi, mândruţo, gura ta”, etc.

“Nea Beni”, aşa cum i se mai spunea, a cântat şi în faţa unor preşedinţi de stat, precum Hruşciov, Brejnev, Gheorghiu Dej, Nicolae Ceauşescu şi alţii.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania