fbpx
-1.3 C
Cluj-Napoca
AcasăOPINIEZiua Națională. Sau despre ce am făcut în trecut și ce sărbătorim...

Ziua Națională. Sau despre ce am făcut în trecut și ce sărbătorim acum

Publicat în

spot_img
spot_img

Nici nu vreau să-mi închipui cum arăta Ziua Națională pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Bănuiesc că o aniversam tot ca acum, doar că era mai frig, fiind pe 24 ianuarie, adică în plin Gerar, la aproape trei săptămâni după „gerul Bobotezii”. Nu cred că se dădea participanților la eveniment fasole cu cârnați, vin fiert sau mici cu muștar. Fasole, cârnați și vin fiert aveam și cu mult timp înainte. Micii, sau mititeii, se pare că au apărut oficial în România abia la începutul secolului XX, la hanul Caru cu bere din București.

Lucrurile s-au schimbat după ce a venit Carol I la cârma Principatelor Române. Ziua Națională a devenit 10 mai, dată ce are mai multe semnificații: recunoașterea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca principe al României de azi în 1866 (el intrase în țară pe data de 8 mai); votarea, în 1877, de către Senat a Declarației de Independență față de Imperiul Otoman, citită cu o zi înainte de către Mihail Kogălniceanu (ministru renumit în mai multe guverne și șeful revistei Dacia Literară sau ideolog al Revoluției de la 1848, prin manifestul Dorințele partidei naționale din Moldova); votul dat de către Parlament, la 10 mai 1881, privind transformarea din principat în regat și aprobarea titulaturii de Rege al României pentru Principele Carol. Devenit Regele Carol I. Și mai sunt și altele.

După instaurarea regimului comunist, Ziua Națională a fost declarată 23 August. Actul din acea zi a anului 1944 a devenit emblematică pentru multe decenii. Abia după 1989 decidenții politici au aprobat ca Ziua Națională să fie 1 Decembrie. Inițial s-a propus 16 decembrie, ca o recunoaștere a jertfelor din timpul evenimentelor Revoluției. Ce s-a întâmplat în acele zile,  și de ce, urmează să aflăm în deceniile următoare.

Până atunci ne bucurăm să spunem: „LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!”…

Daniel I. Iancu

Articole recente

Memoria profesorului Barbu Ştefănescu, onorată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea

Volumul omagial "Studia Interdisciplinaria - In Memoriam Magistri Barbu Ştefănescu" a fost dedicat amintirii celui care a fost directorul Muzeului Ţării Crişurilor, decan al Facultăţii de Istorie - Geografie, prorector şi director al Centrului de Studii Doctorale al Universităţii din Oradea.

Expoziţia „Samurai. Legendele Japoniei”, vernisată miercuri, în premieră naţională, la Muzeul Naţional Brukenthal

Cu prilejul vernisajului a fost lansat primul catalog despre samurai, la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.

Scandalul de la PSD Dumbrăvița continuă | Organizația de partid ar susține candidatul PNL la primărie, în detrimentul omului impus de Alfred Simonis

Conducătorii demiși ai filialei PSD Dumbrăvița, fostul primar Victor Malac și consilierul local Daniel Cioncă, spun că lista celor care nu o vor pe Alina Sperlea - impusă de Alfred Simonis candidat la alegerile locale din acest an - e mult mai mare. În sprijinul lor, cei doi transmit public și o listă a celor care nu susțin această candidatură.

Mai multe articole de același fel

OPINIE | Un nou an electoral marcat de interdicţia accesului la pomul cunoaşterii binelui şi a răului

Lupta dintre cele două partide „surori de guvernare” a căpătat în ultima perioadă noi şi interesante valenţe, „asperitățile” așa-zis doctrinare transformându-se brusc în asumări de manieră „personală” a unora dintre liderii celor două mișcări politice.

Antikommunista kiáltvány

A kommunizmus áldozataira emlékezünk, ahogy minden év februárjának utolsó vasárnapján. Soha nem szabad elfelejtkeznünk arról a gyilkos rendszerrôl, amely több mint 100 millió ember halálát okozta, és akkor ebben a számban nincsenek benne azok, akiket földönfutóvá tett vagy megnyomorította az életét.