fbpx
1.8 C
Cluj-Napoca
AcasăSEMN DE CARTERecenzie de carte | Decorații acordate de președinții României în perioada 1991-2019:...

Recenzie de carte | Decorații acordate de președinții României în perioada 1991-2019: Dr. Ioana Drăgulin

Publicat în

spot_img
spot_img

Editura Muzeului Național Cotroceni oferă publicului larg o lucrare inedită, al cărei punct de plecare a fost expoziția ”Tradiție și actualitate. Evoluția sistemului național de decorații (secolele XIX-XXI)” realizată în anul 2019 la inițiativa Muzeului Național Cotroceni și cu sprijinul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale, al cărei subiect au fost decorațiile statului român și relația acestora cu marile momente ale istoriei contemporane românești.

În acest context, cercetătoarea Ioana Drăgulin a realizat o analiză complexă, atât cronologică cât și statistică a evoluției sistemului național de decorații, pentru a înțelege stadiul actual al decernării distincțiilor naționale.

”Decorații acordate de președinții României în perioada 1991-2019” reprezintă o trecere în revistă a sistemului național de decorații al statului român care a fost reglementat legislativ la începutul anilor 2000, după schimbarea politică din decembrie 1989. Cercetătoarea Ioana Drăgulin are meritul de a prezenta publicului larg o reconstituire istorică a evoluției sistemului de decorații, cât și o analiză statistică și grafică pentru a înțelege tradiția începută în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza care continuă și astăzi în baza Legii nr.29/ 2000.

Lucrarea este structurată în trei capitole, alături de prefață, cuvânt înainte, argument și introducere, după cum urmează:

  1. De la reprezentarea momentelor marcante ale istoriei la crearea medaliilor;
  2. Sistemul național de decorații în vigoare; regimul juridic;
  3. Sistemul național de decorații contemporane; analiza datelor statistice.

Având o bază de documentare solidă, cercetătoarea Ioana Drăgulin a reușit pe parcursul acestei lucrări să surprindă monografic ordinele naționale, decorațiile comemorative, decorațiile militare de pace și civile pe domenii de activitate în intervalul cronologic curprins între 1991 și 2019 (n.a sfârșitul primului mandat al președintelui României Klaus Iohannis) pe domenii de activitate, iar datele statistice sunt deosebit de utile pentru cei pasionați de evoluția sistemului național al decorațiilor, cât și pentru viitoarele cercetări din acest domeniu, încă inedit publicului larg.

”Sistemul actual de decorații a fost gândit ca o expresie a continuității sistemului instituit în perioadele regimului monarhiei constituționale”- precizează dr. Ioana Drăgulin.

În acest context, cercetarea a avut la bază două direcții:

  1. realizarea unei prezentări a elementelor fundamentale care au permis organizarea sistemului național de decorații în perioada post-comunistă;
  2. identificarea, centralizarea și analiza datelor statistice cu scopul de a înțelege stadiul actual al acordării distincțiilor naționale.

Cele două aspecte menționate mai sus îi dau acestei lucrări o notă de originalitate și greutate astfel încât cercetarea doamnei Drăgulin este o contribuție semnificativă în domeniul faleristicii, știința care se ocupă cu studiul decorațiilor, crucilor și semnelor onorifice.

În spațiul românesc, arta medalisticii a început să fie exprimată destul de târziu (p.23), iar primele mențiuni le avem din perioada medievală când Sigismund de Luxembourg în calitate de Rege al Ungariei i-a conferit lui Vlad Dracul însemnul de cavaler al ”Ordinului Dragonului”. De asemenea, în 1700 Țarul Petru I al Rusiei i-a conferit domnitorului Constantin Brâncoveanu Ordinul Sfântului Andrei.În perioada medievală, domnitorii români își răsplăteau dregătorii prin danii de pământ sau titluri medievale.

În secolul al XIX-lea apar în spațiul românesc primele preocupări pentru instituirea unui sistem modern de recunoaștere a meritelor prin acordarea de distincții. Astfel, primele mențiuni le avem consemnate din vremea lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) și respectiv Gheorghe Bibescu (1843-1848) în Țara Românesc, iar în Moldova în timpul domniei lui Mihai Sturdza (1843-1849). În 1851, Barbu Știrbei ar fi creat prima medalie românească- Destoinicie și Osârdie.

Crearea statului modern, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Țara Românească și Moldova – drept domn, a constituit premisa realizării unui sistem național de decorații. Pro Virtute Militari (1860), Virtutea Militară, Devotament și Curagiu, Ordinul Unirii (1864) au fost primele decorații emise în acest răstimp.

Carol I a obținut în 1872 de la Poartă dreptul de a emite noi decorații, ordine și medalii. Acesta va institui o gamă largă de ordine, medalii, semne onorifice și cruci pentru militari și civile care sunt analizate pe larg în lucrarea doamnei Ioana Drăgulin. Dintre acestea, amintim: Medalia Carol I (1906), Semnul Onorific al Ofițerilor (1872), Bene Merenti (1876), Apărătorii Independenței (1878), Medalia comemorativă rusă a războiului din 1877-1878 (1878), Crucea Comemorativă Elisabeta (1878), Medalia Serviciul Credincios (1878), Medalia Virtutea Militară de Război (1880), Ordinul Național Coroana României (1881).

De asemenea, în acest prim capitol, cercetătoarea Ioana Drăgulin a analizat schimbările survenite în sistemul național de decorații etapizat odată cu preluarea puterii de către comuniști (înlăturarea monarhiei constituționale și proclamarea Republicii Populare Române-30 decembrie 1947). Dacă între 6 martie 1945 (impunerea guvernului condus de dr. Petru Groza) și 30 decembrie 1947 a fost o perioadă de tranziție în sistemul național de decorații, după proclamarea RPR se va aplica modelul din URSS. Astfel, prin legea 114 din 13 aprilie 1948, Prezidiul Marii Adunări Naționale a RPR obținea dreptul de emitere a decorațiilor. În acest context, cercetătoarea a identificat trei etape în evoluția decorațiilor, explicitate pe larg în lucrare, după cum urmează:

  1. 1948-1964
  2. 1965-1977
  3. 1978-1989

În capitolul al II-lea, autoarea a realizat o amplă analiză legislativă pentru a creiona contextul legislativ de la începutul anilor 2000 care a stat la baza sistemului de acordare a decorațiilor. Astfel, în baza articolului 5 din legea 29/2000 Cancelaria Ordinelor din cadrul Administrației Prezidențiale este organismul care avizează propunerile pentru conferirea decorațiilor de către șeful statului. Capitolul al III-lea dă greutate întregii lucrări întrucât Ioana Drăgulin a reușit să realizeze o amplă analiză statistică și grafică asupra ordinelor naționale, decorațiilor comemorative, decorațiilor militare de pace și civile pe domenii de activitate în intervalul cronologic curprins între 1991 și 2019. Astfel, din datele centralizate de autoare pe parcursul acestei lucrări pentru Ordine Naționale, Militare, Decorații Comemorative și Civile pe domenii de activitate, rezultă că în perioada 1998-2019 au fost conferite circa 17.286 (p.279). Din punct de vedere al mandatelor prezidențiale (p.281) cel mai mare număr de distincții au fost conferite în vremea mandatului președintelui Emil Constantinescu în condițiile în care au fost acordate numai medalii în număr de 190.412. Ultimul loc este ocupat de primul mandat al președintelui Klaus Iohannis (2015-2019) cu 1215 ordine și medalii (p.281).

Tematica sistemului național de decorații reprezintă un prețios instrument de lucru care poate fi folosit pentru a înțelege mai bine dinamicile politice și sociale care s-au dezvoltat în cadrul statului român–concluzionează cercetătoarea Ioana Drăgulin.

 Lucrarea”Decorații acordate de președinții României în perioada 1991-2019” este o nouă apariție editorială a ”Editurii Muzeului Național Cotroceni” care se adresează publicului larg pasionat de istorie, fiind totodată o incursiune în lumea fascinantă a faleristicii.

Sebastian Rusu

Articole recente

FITS | John Malkovich și Isabelle Adjani, printre actorii de excepție prezenți, în iunie, la Sibiu

Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) va aduce în România, în perioada 21-30 iunie, numeroase personalităţii mondiale ale artelor spectacolului, precum actorul John Malkovich, actriţa Isabelle Adjani, Mikhail Baryshnikov şi Jan Fabre, dar şi pe Jon Fosse, unul dintre cei mai apreciaţi autori ai momentului

Alin Nica i-a retras toate atribuţiile vicepreşedintelul CJ Timiş, Cristian Moş, după ce acesta a anunţat că va candida independent la Primăria Timişoara

Forţa Dreptei, partidul din care acum face parte Alin Nica, după ce a plecat de la PNL, partidul care l-a susţinut în funcţia de preşedinte al CJ Timiş, i-a solicitat demisia lui Moş.

Aterizare de urgenţă pe Aeroportul Timişoara în urma unei ameninţări cu bombă

”A fost activat Planul Roşu de Intervenţie. Pasagerii sunt evacuaţi din avion”, au transmis reprezentanţii ISU Timiş.

La Alba Iulia se deschide sezonul de turism cultural şi istoric în 1 mai

Vor fi reluate spectacolele de reconstituire istorică antică şi schimbul de gardă, evenimente care atrag un număr mare de turişti în fiecare an

Mai multe articole de același fel

RECENZIE | Tratatul de la Trianon și destinul României Mari, Sabin Drăgulin (coordonator), Editura Meridiane Publishing, 2021, 395 pagini

Istoricul si politologul Sabin Drăgulin a coordonat un volum colectiv dedicat Centenarului semnării Tratatului de la Trianon, un veritabil omagiu adus tuturor celor care pe parcursul unui secol (1821-1920) au trudit la desăvârșirea și modernizarea statului modern român.