Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, închisă în urma cu mai bine de trei ani, pentru lucrări de renovare, a fost deschisă pentru credincioşi, cu ocazia Crăciunului.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Deşi lucrările de renovare nu au fost finalizate încă, în biserica-simbol a Clujului au loc, deja, liturghii în fiecare duminică şi în zilele de sărbători religioase. În zilele lucrătoare, renovarea spaţiilor interioare continuă.

Preotul paroh Attila László a declarat, anterior, pentru cotidianul maghiar “Krónika”, că lucrările de renovare s-au dovedit a fi mult mai complexe şi mai costisitoare decât a fost planificat. Finanţarea UE de aproape cinci milioane de euro care a fost obţinută pentru renovare a fost suplimentat de câte un sprijin primit din partea Guvernului Ungariei şi Guvernului României, precum şi a Primăriei Cluj-Napoca, fiind organizată, totodată, şi o campanie de strângere de fonduri. În plus, finanţatorilor li s-a solicitat şi extinderea termenului de execuţie a lucrării, deoarece este nevoie de mai mult timp pentru finalizarea renovării. Potrivit lui Attila László, este prea devreme pentru a putea fi indicată o dată la care lucrările să fie finalizate.

Schelele de pe zidurile bisericii au fost îndepărtate deja, schele existând în prezent numai pe turn.

Construirea bisericii parohiale gotice a început în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi a fost finalizată abia în prima jumătate a secolului al XV-lea. Actualul turn în stil neogotic al bisericii a fost ridicat între anii 1837 şi 1859. În 1951, în timpul ultimei intervenţii majore care a avut loc, a fost demolată bolta barocă a sanctuarului, grav deteriorată, iar bolta gotică originală a fost reconstruită din beton armat. Atunci au fost descoperite şi nişte picturi murale care s-au păstrat.

Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca a fost şi scena multor evenimente istorice, între zidurile sale fiind s-a întrunit de aproape 50 de ori dieta Transilvaniei, iar aici au fost instalaţi în funcţie mai mulţi principi ai Transilvaniei printre care Zsigmond Báthory, Zsigmond Rákóczi, Gábor Báthory şi Gábor Bethlen. Aici a avut loc şi celebrul discurs de la 18 mai 1944 al lui Áron Márton, episcop catolic transilvănean, discurs în care a condamnat persecutarea evreilor.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania