De peste 35 de ani tot merg prin munți. Am întâlnit multe feluri de oameni. Unii ca pita lui Dumnezău; alții mai timizi ori doar poate cu frică de străini; alții răi sau răi de-a binelea, cu care m-am mai și certat ori i-am lăsat în pace. Pe unii i-am pomenit în cărțile mele, așa puține și nu excepționale, cum ar fi trebuit să fie. După ce le-am publicat, am refăcut de câteva ori traseele și le-am dus câte un volum, să vadă și ei că nu i-am uitat. Toți s-au bucurat când au citit ce am scris eu într-un volumaș sau altul.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Cu timpul mi-a venit ideea să-i înregistrez. Doar că GDPR-ul ăsta necesită eforturi în plus. Așa că am conceput în 2019 și am propus ca temă de cercetare pentru anul 2020 și următorii, în Agenda Culturală a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva (beneficiind de indicații de la alți prieteni care se ocupă de istoria orală), un chestionar intitulat Oamenii din munți. Amintiri, mărturii, trăiri, chestionar îmbunătățit între timp. Printre întrebări se regăsesc următoarele propoziții: „Sunteţi de acord să înregistrăm acest interviu?”; „Cum facem referință la dumneavoastră? Nume și prenume? Doar inițialele? Sau vă anonimizăm complet?”; „Care este amintirea cea mai pregnantă pe care o păstrați din perioada copilăriei, tinereții, maturității?”; „Vă pot face o fotografie?”…

Pe 25 octombrie 2020, dis de dimineață, am plecat cu Bamse (numele de scenă), din Deva eu, și Orăștie (el), prin Aiud, și am trecut de Cabana Sloboda. Unde Alina, soția lui Bamse, ne-a abandonat și noi am purces la drum spre centrul civic al comunei Râmeț, județul Alba. Înainte de a ajunge, cum mergeam noi așa pe curba de nivel a dealurilor din jur, numai ce am ajuns la o chichineață de lemn. Înaintea ei am întâlnit un om: pe Kente Aron. Era 25 octombrie 2020, cum v-am mai spus. Kente Aron era îmbrăcat fain, la sacou. Cu o căciulă „SPORT” și bluză cu romburi verzi pe dedesubt. Am dat „zua bună” și am intrat în vorbă.

Ne-o spus cum îl cheamă, noi l-am crezut, și eu am început să-mi pun în practică celebrul chestionar. Ne-o zis cum a lucrat la pădure, la răritură, la nu mai știu ce firmă etc. La un moment dat m-am dus să fac poze, că erau cețuri faine și nori asemenea.

Într-un final noi am plecat mai departe, spre centrul civic al comunei Râmeț. Acolo am mâncat, în fața Primăriei, cred, într-o filigorie, am mai vorbit cu alți oameni, dar nu le-am mai luat interviu, că ne grăbeam. Apoi am coborât spre Geomal, de unde ne-a recuperat Alina, după ce am scăpat de niște câini hrăpăreți.

…Și trece un an și un pic. Într-o dimineață văd că regizorul Radu Muntean a scos filmul Întregalde, lansat (cred) la TIFF 2021. Seara zic: „Hai să-l vedem!”. Nu mă dau în vânt după filme românești, dar despre comuna Întregalde, tot județul Alba, am amintiri de neuitat. Unele sunt de-a dreptul coșmaruri. Am scris despre ele, cred că în cărțuliile mele deja apărute sau în cele care vor apărea. Cazare la Cabana Intregalde, cu aruncat de pe terasă primusul care luase foc. Cu rătăciri spre Dealul Geoagiului sau prin Tecșești. Cu biciclism spre Necrilești. Etc.

…Ne-am pus la film întreg familionul! Radu Muntean (de regizor zic), începe fain, cu o acțiune caritabilă, de dus saci cu cadouri și alimente prin Munții Apuseni, comuna Întregalde. Cum v-am spus, eu am fost de sute de ori pe acolo. Cadrele din film nu cadrează. Filmul este excepțional. Imagine, sunet, actori. Denumirile de localități există, doar că, operă de artă fiind, nu sunt dispuse teritorial cum se află în sistemul UAT-urilor. Din punct de vedere spațial, filmul nu a fost făcut la Întregalde, ci la Râmeț și prin satele sau pe drumurile din jur. Complicat!

Surpriza totală a venit în timp ce am început să percep faptul că unul dintre eroii principali era Kente Aron. În film are același sacou în care l-am fotografiat și eu. Omul este o legendă a locurilor. Iar casele și drumurile care apar în film sunt documente etnografice. Iar eu sunt un norocos că am fotografiat un personaj din filmul lui Radu Muntean!

…Și mai am câteva interviuri luate pentru Oamenii din munți. Amintiri, mărturii, trăiri… Poate vor fi și altele…

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania