Cercetătorii de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca se pot mândri cu o premieră internațională: au descoperit cea mai veche fosilă a unui biban de mare, găsită vreodată în Europa.

Lavracul, sau bibanul de mare european, este unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică care se găsește în crescătoriile din Europa. Acest pește migrator viețuiește în estuare, lagune și zone de coastă din jurul Mării Negre, Mării Mediterane și din zonele estice ale Oceanului Atlantic. De-a lungul timpului acești pești au fost intens studiați în vederea creșterii în scopuri comerciale. Însă, până acum se cunoșteau foarte puține date despre strămoșii lor.

O nouă specie a acestui pește, cea mai veche din Europa, a fost descrisă de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (Dr. Ionuț Grădianu – UBB și Muzeul de Științele Naturii din Piatra Neamț; Drd. Marian Bordeianu – UBB; Prof. Dr. Vlad Codrea – UBB).

Specia Dicentrarchus oligocenicus veche de aproximativ 33 milioane de ani (Oligocen) a fost publicată în Ianuarie 2022 în prestigioasa revistă științifică “Historical Biology” (Taylor & Francis Group – DOI: 10.1080/08912963.2021.2022136).

Acest pește fosil a fost descoperit în Județul Vrancea, pe valea Pârâului Coza de către Marian Bordeianu, prin prospecțiuni sistematice. Zona în discuție este pe cât de instructivă pe plan geologic, pe atât de pustie, arareori călcată de om. Numele speciei indică vârsta formațiunilor geologice de proveniență. Descoperirea se rezumă la un schelet aproximativ complet care se deosebește morfologic de toate speciile oligocene sau mai vechi deja cunoscute, dar care se aseamănă extrem de mult cu actualul lavrac. Fosila tip se află în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Cei trei specialiști din cadrul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului al Universității Babeș-Bolyai, alături de Dr. Nicolae Trif (Muzeul Național Brukenthal din Sibiu) au mai publicat în 2018 o faună de pești fosili din aceeași regiune, cuprinzând șapte specii (un rechin și șase pești osoși), însă niciuna nu are valoarea sistematică a noii forme publicate, nouă pentru știință.

”Această descoperire nu doar că îmbogățește zestrea paleontologică națională și internațională, dar constituie și un exemplu elocvent care arată că cercetările geologice și paleontologice din România pot ajunge la nivele înalte atunci când sunt bazate pe pasiune”, a spus Prof. dr. Vlad Codrea de la UBB.