Problema identităţii secuieşti scindează Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) – aceasta a devenit un subiect de actualitate în urma faptului că peste o lună începe recensământul din România, scrie cotidianul maghiar „Krónika”, în ediţia sa de marţi.

Ziarul relatează că un grup format în cadrul CNS a solicitat, pe un ton nervos, demisia preşedintelui Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák. Grupul s-a plâns de faptul că acesta le-a cerut secuilor să se declare maghiari – aşa cum a făcut şi la recensământul din 2011.

Potrivit vicepreşedintelui CNS, Géza Borsos, poziţia preşedintelui CNS reprezintă o crimă împotriva identităţii secuieşti şi a existenţei acestei comunităţi. Borsos a subliniat că până în 1876, secuii au practicat toate formele de existenţă statală.

“Secuii sunt cel mai loial popor al Coroanei. Şi acum ar urma ca aceştia să fie şterşi, din pix, de pe harta etnică a României?” – a întrebat Géza Borsos.

Potrivit reprezentantului CNS din scaunul Gheorgheni, abordarea preşedintelui CNS – potrivit căreia secuii sunt cei care trăiesc în Ţinutul Secuiesc şi vorbesc limba maghiară – este una greşită. În opinia sa, exprimarea identităţii secuieşti este importantă nu numai din punct de vedere emoţional, ci şi pentru că în timp ce drepturile minorităţilor sunt garantate de state, drepturile popoarelor sunt codificate în dreptul internaţional.

“De fapt, din punct de vedere ideologic, Balázs Izsák nu şi-a asumat decizia adunării naţionale secuieşti potrivit căreia comunitatea secuiască este un popor şi trebuie să continue lupta pentru autonomie în baza dreptului său la autodeterminare”, a subliniat Géza Borsos.

Preşedintele CNS, Balázs Izsák, a declarat pentru “Krónika”: grupul doreşte tratarea în mod contradictoriu a identităţii secuieşti şi a celei maghiare. Politicianul a adăugat: el tratează identitatea aşa cum au făcut-o părinţii şi bunicii săi. În faţa ofiţerului de stare civilă, tatăl său l-a declarat ca fiind de etnie maghiară, însă l-a crescut, apoi, ca pe un secui conştient de sine.

Potrivit preşedintelui CNS, faptul că un număr mic de secui care ar reieşi în urma recensământului ar fi dezavantajos în lupta pentru autonomie “este doar o invenţie”.

“Atunci când Parlamentul României a respins proiectul de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc, nu a menţionat, absolut deloc, că ar fi făcut-o pentru că, potrivit datelor recensământului, puţini oameni ar fi declarat că sunt secui”, a spus Balázs Izsák.

A amintit, totodată, că potrivit proiectului de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc, elaborat de CNS, autodeterminarea Ţinutului Secuiesc este necesară pentru a proteja identitatea maghiară a secuilor.

“Am votat cu toţii pentru asta, inclusiv cei care acum se prefac că nu au votat asta. În cadrul referendumului pe care l-am organizat (cu urne mobile), acest lucru a fost confirmat de aproximativ 200 000 de secui”, a amintit preşedintele CNS.

La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele CNS a emis, din nou, poziţia pe care a avut-o şi în urmă cu 11 ani, încurajând secuii să se declare maghiari la recensământ. A amintit că ideologii naţiunii române au încercat, deja în perioada interbelică, să delimiteze secuii de maghiari, pentru a încerca, apoi, să îi asimileze ca fiind un grup etnic de origine română. În urma loialităţii secuilor şi a faptului că şi-au asumat identitatea maghiară, această încercare a eşuat. În opinia sa, unele elemente ale acestei gândiri de politici naţionale româneşti mai dăinuie şi acum, după căderea de la 1989 a regimului.

În România, prima fază a recensământului începe la data de 14 martie, populaţiei fiindu-i oferită şi posibilitatea de a completa formularul de recensământ personal, pe o interfaţă online. În ultimele săptămâni, pe reţelele de socializare au avut loc dezbateri aprinse pe marginea chestionarului de recensământ supus dezbaterii publice, care oferea 6 subcategorii pentru naţionalitatea română, 5 pentru cea germană şi 13 pentru cea romă, în timp ce naţionalitatea maghiară nu avea subcategorii. În urma dezbaterilor, în chestionar a fost inclusă, la naţionalitatea maghiară, şi subcategoria secuilor.