Cât de trist e când popoare creștine văd în ceilalți un dușman și se războiesc!

Data:

Cu o amplă meditație despre pagina Evangheliei proclamată duminică, 20 februarie a.c., la Sfânta Liturghie după ritul roman sau latin, papa Francisc a recitat rugăciunea ”Îngerul Domnului” împreună cu romanii și pelerinii prezenți la amiază în Piața San Pietro. În ciuda cerului înnorat, dar pe o vreme ușor mai caldă decât zilele trecute, au luat parte la tradiționala întâlnire duminicală cu Sfântul Părinte câteva mii de credincioși din mai multe țări.

Cu o amplă meditație despre pagina Evangheliei proclamată duminică, 20 februarie a.c., la Sfânta Liturghie după ritul roman sau latin, papa Francisc a recitat rugăciunea ”Îngerul Domnului” împreună cu romanii și pelerinii prezenți la amiază în Piața San Pietro. În ciuda cerului înnorat, dar pe o vreme ușor mai caldă decât zilele trecute, au luat parte la tradiționala întâlnire duminicală cu Sfântul Părinte câteva mii de credincioși din mai multe țări.

În alocuțiunea sa, papa a evidențiat câteva indicații de viață pe care Isus le dă discipolilor săi (Luca 6, 27-38). Domnul se referă la situațiile mai dificile, care constituie pentru noi o adevărată punere la încercare, mai ales când ne pun în fața celui care este dușman și ostil, a celui care caută mereu să ne facă rău. În aceste cazuri, discipolul lui Isus este chemat să nu cedeze la pornirile firii și la ură, dar să meargă dincolo de acestea, cu mult peste acestea. Isus spune: ”Iubiți-i pe dușmanii voștri, faceți bine celor care vă urăsc” (v. 27). Apoi, mai concret: ”Celui care te lovește peste un obraz, întoarce-i-l și pe celălalt” (v. 29). Prin aceasta, a remarcat papa, ”Domnul pare să ceară imposibilul. La urma urmei, de ce să-i iubim pe dușmani? Dacă nu se reacționează în fața celor aroganți, orice samavolnicie are cale liberă, iar așa ceva nu este drept. Dar”, s-a întrebat papa mai departe, ”oare chiar așa stau lucrurile? Domnul ne cere cu adevărat lucruri imposibile și nedrepte?”.
Referindu-se la ”sentimentul de injustiție” pe care îl percepem când auzim îndemnul de a întoarce și celălalt obraz celui ne lovește, papa a spus că primul pas de făcut este acela de a ne gândi la Isus.
Papa Francisc: ”În timpul pătimirii, în procesul nedrept din fața marelui preot, la moment dat El primește o palmă din partea unui gardian. Și cum se comportă Isus? Îi spune gardianului: «Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă am vorbit bine, de ce mă lovești?» (Ioan 18,23). El cere cont de răul primit. A-i întoarce și celălalt obraz nu înseamnă a suferi în tăcere, a ceda la injustiție. Prin întrebarea sa, Isus denunță ceea ce este injust. Dar o face fără mânie și fără violență, mai mult, cu politețe. Nu vrea să se înceapă o discuție, ci să dezamorseze ranchiuna, să stingă ura și totodată injustiția, încercând să-l salveze pe fratele vinovat”.

”Aceasta înseamnă a întoarce celălalt obraz”, a reluat papa. ”Blândețea lui Isus este un răspuns mai greu decât lovitura pe care a primit-o. A întoarce celălalt obraz nu este replierea perdantului, ci acțiunea celui care are o tărie interioară mai mare, care învinge răul prin bine, care face o breșă în inima dușmanului, demascând absurditatea urii lui. Această atitudine, întoarcerea celuilalt obraz, nu este dictată de interes sau de ură, ci de iubire”. ”Iubirea gratuită și nemeritată pe care o primim de la Isus este cea care generează în inimă un fel de a face asemănător cu al său, care respinge orice răzbunare. Noi suntem obișnuiți cu răzbunările – tu mi-ai făcut asta, să vezi ce-ți voi face eu – sau să păstrăm în inimă această ranchiună care face rău și distruge persoana”.
Vorbind, mai departe, de cea de-a doua obiecție, papa s-a întrebat direct: ”este posibil ca o persoană să ajungă să-și iubească dușmanii?”. Desigur, a recunoscut, ”dacă ar depinde numai de noi, ar fi imposibil. Dar să ne amintim că, atunci când Domnul cere ceva, vrea să o dăruiască. Domnul nu ne cere niciodată ceva decât ceea ce El ne dăruiește mai înainte. Atunci când îmi spune să-i iubesc pe dușmani, El vrea să-mi dăruiască capacitatea de a face așa ceva. Fără acea capacitate, noi nu vom reuși, dar El îți spune: Iubește-l pe dușman și îți dă capacitatea să-l iubești. Sfântul Augustin se ruga astfel, ascultați această frumoasă rugăciune: Doamne, dă-mi ceea ce ceri și cere-mi ceea ce vrei (Confesiuni, X, 29.40), pentru că mi l-ai dat mai înainte. Ce să-i cerem? Ce-l face mulțumit pe Dumnezeu să ne dăruiască? Puterea de a iubi, care nu este un lucru, ci Duhul Sfânt, și împreună cu Duhul lui Isus noi putem răspunde la rău prin bine, putem iubi pe cel care ne face rău. Așa fac creștinii”. Apoi, fără a face nicio referință explicită la conflictele acestor zile dintre popoare cu o lungă tradiție creștină, papa a remarcat: ”Cât de trist este când persoane și popoare mândre de a fi creștini îi văd pe ceilalți ca dușmani și se gândesc să se războiască! E foarte trist!”.


Papa a propus, în fine, să ne întrebăm dacă încercăm să trăim cu adevărat îndemnurile lui Isus. De exemplu, ”să ne gândim la o persoană care ne-a făcut rău. Poate că există ranchiună înăuntrul nostru. Atunci, să punem lângă această ranchiună imaginea lui Isus, blând, din timpul procesului său. Apoi să-i cerem Duhului Sfânt să lucreze în inima noastră. În cele din urmă, să ne rugăm pentru persoana respectivă: a ne ruga pentru cel care ne-a maltratat (cf. Luca 6,28). Noi, când ne-au făcut ceva rău, mergem repede și povestim altora și ne simțim victime. Să ne oprim și să-l rugăm pe Domnul pentru acea persoană, ca să o ajute, iar în acest fel începe să dispară sentimentul de ranchiună. Rugăciunea este primul lucru de făcut pentru a schimba răul în bine. Fecioara Maria să ne ajute să fim făcători de pace față de toți, mai ales față de cel care ne este ostil și nu e pe placul nostru”.
La saluturile finale, papa și-a exprimat apropierea față de populațiile din Madagascar și din Brazilia, afectate în zilele trecute de calamități naturale, cerând ca ”Domnul să-i primească în pacea sa pe cei răposați, să întărească rudele lor și să-i susțină pe cei care oferă ajutor”.
În duminica în care Italia marchează Ziua Națională a Personalului Sanitar, pontiful a spus că trebuie să-i amintim pe numeroșii medici, asistenți sanitari, infirmieri și voluntari care ”stau aproape de cei bolnavi, îi îngrijesc, îi fac să se simtă mai bine și îi ajută”. Dacă e adevărat că nimeni nu se salvează de unul singur, ”în timpul bolii avem nevoie de cineva care să ne salveze, care să ne ajute. Îmi spunea un medic, azi dimineață, că în timpul [pandemiei de] Covid o persoană era pe moarte și îi spunea: Luați-mă de mână, pentru că sunt pe moarte și am nevoie de mâna Dumneavoastră. Acesta este eroicul personal sanitar care a arătat eroismul acesta în timpul Covid, dar rămâne și eroismul din toate zilele”.
Papa a menționat, în continuare, grupurile de romani și pelerini, în special pe cei din Spania, și a încurajat grupul italian ”Progetto Arca” care ajută persoanele fără adăpost.
Rugăciunea ”Îngerul Domnului” s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

Distribuie știrea:

Stiri recente

Alte articole asemănătoare
Related

Lucrări ale unor fotografi şi cineaşti maghiari, prezentate la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Expoziţia va fi deschisă până la data de 5 iunie şi prezintă lucrări care provin din expoziţiile “Fotografii ale unor artişti plastici” şi “Fotografii ale unor cineaşti”, expuse anterior la Muzeul de Artă Contemporană (Műcsarnok) din Budapesta.

Ştefan Hell, laureat al Premiului Nobel, conferenţiază la Academia Română

Ştefan Hell, membru de onoare al Academiei Române şi laureat al Premiului Nobel, va conferenţia la Academia Română, joi, în calitate de invitat special al simpozionului internaţional „Biodinamica - o abordare transdisciplinară“.