De 30 de ani Educația din România suferă de neiubire și de nepăsare!  Din 2011, anul de naștere al Legii 1, legea Educației naționale, niciun guvern nu a respectat legea: atribuirea a minimum 6% din PIB învățământului. Și în 2022, la nivelul UE, suntem  țara cu cel mai mic procent investit în Educație de la bugetul de stat! Inclusiv Bulgaria a alocat un procent în plus, in timp ce țările nordice conduc plutonul celor care investesc consistent în Educație, în dezvoltarea generațiilor viitoare. 

Salvarea este doar în alocare de fonduri prin PNRR, care permite finanțări nerambursabile consistente, de până la 200 de mii de euro/unitate de învățământ, pentru reducerea abandonului școlar!  

Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) 2.500 de unități de învățământ vor primi bani pentru reducerea acestui fenomen care tinde să devină o mare problemă pentru viitorul nostru ca țară.

Unitățile de învățământ care au depus cerere prin directorii implicați, pot primi granturi de cel mult 200.000 de euro / școală. Valoarea totală a programului este de 543 de milioane de euro, cu finanțare PNRR. In prima rundă de finanțare au fost prioritizate 1019 unități de învățământ.

Ministerul Educației  a pus in dezbatere publică  un document care prevede o nouă rundă de granturi, iar perioada în care pot fi depuse cereri de finanțare  este 1-11 martie 2022

În cadrul prezentului apel de proiecte, cererile de finanțare se vor depune exclusiv electronic, printr-o platforma electronica dedicată.

Potrivit unui  comunicat publicat pe site-ul  Ministerului Educației, azi, joi, 24 februarie, în intervalul orar 13:00-15:00, are loc o dezbatere pe marginea Ghidului aplicantului pentru schema de granturi a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS).

Potrivit documentului pus în dezbatere publică, aceste intervenții vizează în special elevii de gimnaziu (clasele V-VIII).

• Elevii în risc de abandon școlar sunt: 
• elevii cu prezență scăzută la școală = elevul are peste 20 de absențe nemotivate/lună; 
• elevii cu rezultate scăzute la învățătură (elevii au medii sub 7 la limba română/matematică sau medii generale mai mici de 6,5 sau elevul a rămas corigent cel puțin la o materie); 
• elevii care au repetat cel puțin un an sau doi ani școlari;
• elevii care au un istoric școlar de sancțiuni (de ex., elevul a fost exmatriculat, transferat din motive disciplinare, are note scăzute la purtare și așa mai departe) sau au fost înregistrate plângeri făcute de alți elevi/profesor.

România şi-a asumat în fața organismelor europene atingerea unui prag maxim de 11,3% în 2020, în ceea ce privește abandonul şcolar, prag pe care, din păcate, nu l-am atins! 

În continuare,  rata de părăsire a şcolii în anul 2020 a fost de 15,6% în urban și peste 26% în mediul rural, mult mai vulnerabil si nepregătiți pentru învățarea în sistem online.

Reducerea abandonului şcolar rămâne  astfel pentru câțiva ani  un vis frumos al Cenușăresei Educație,  pe care doar calul înaripat PNRR îl mai poate transforma în realitate.

Dacă se va si întâmpla în viitorul apropiat, asta rămâne de văzut și de monitorizat!