Procesul de retrocedare a Palatului Bánffy din Cluj ar putea fi reluat

Data:

Procesul de retrocedare a Palatului Bánffy din Cluj-Napoca ar putea fi reluat, pentru că au fost descoperite documente care pun sub semnul întrebării legalitatea retrocedării anterioare.

În 1999, mare pare din clădirea monument istoric aflată în centrul oraşului Cluj-Napoca a fost restituită de instanţă moştenitorilor antreprenorului român Nicolae Roşca, care au recuperat trei sferturi dintre încăperile palatului în baza testamentului scris şi a declaraţiilor de donaţie ale ultimului proprietar al edificiului, Dénes Bánffy. Potrivit acestora antreprenorul sibian l-a împrumutat adesea pe Dénes Bánffy care a avut probleme financiare, iar baronul şi-a rambursat datoriile prin transmiterea dreptului de proprietate asupra câte unui apartament din palat, prin testament lăsându-şi averea tot antreprenorului român.

În luna ianuarie, după ce a pierdut mai multe procese în instanţă, Consiliului Judeţean Cluj – administratorul Muzeului de Artă din Cluj, care funcţionează în acest edificiu – a decis să solicite o evaluare a imobilului, astfel încât documentaţia ce urma să fie întocmită să servească drept bază pentru retrocedare.

Recent, istoricul Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă încă din 2014, a descoperit documente de arhivă care ar indica ilegalitatea retrocedării. Şi asta întrucât legea retrocedării din România prevede restituirea proprietăţilor care au fost naţionalizate în timpul dictaturii comuniste, însă potrivit datelor din arhivă, imobilul a ajuns în proprietatea statului român mai devreme.

România a înfiinţat Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) după 23 august 1944. Atunci, CASBI a decretat că proprietăţile tuturor aristocraţilor şi oamenilor de afaceri din Transilvania de Nord care în septembrie 1944 nu se aflau pe teritoriile recucerite reprezintă proprietăţi inamice.

Istoricul a amintit că proprietarul de dinainte de război al palatului, Albert Bánffy a murit la Viena, în timp ce soţia sa, Sarolta Montbach, respectiv fiul lor, Dénes Bánffy s-au întors la Cluj-Napoca în septembrie 1945. În 1946, aceştia au încercat să îşi recupereze bunurile, susţinând că nu au fugit în străinătate de teama autorităţilor române revenite în Transilvania de Nord, ci pentru a urma un tratament medical, însă cererea lor a fost respinsă.

Aceştia au fost acuzaţi de comportament antisovietic, iar proprietatea lor a rămas sub controlul CASBI. Au primit câte un apartament în palat, însă în 1949 au fost evacuaţi şi din acestea.

Lucian Nastasă-Kovács a subliniat că a susţinut întotdeauna retrocedarea proprietăţilor confiscate ilegal, însă dacă Dénes Bánffy nu a mai avut descendenţi, ar fi important ca Palatul Bánffy să rămână în slujba comunităţii. Directorul muzeului a declarat că a predat Consiliului Judeţean Cluj dosarul care conţine rezumatul cercetărilor sale, în baza acesteia putând fi iniţiată o revizuire a retrocedării.

Palatul Bánffy din Cluj-Napoca a fost construit între 1773 şi 1786, de către György Bánffy, guvernator al Transilvaniei, în baza unor planuri realizate de Johann Eberhard Blaumann, arhitect originar din Böblingen. În 1817, palatul a fost locul în care guvernatorul l-a primit pe împăratul Francisc I, care a vizitat Transilvania, şi pe soţia sa, Karolina Augusta. Împăratul şi regele Franz Joseph a fost oaspete al palatului atât în 1852, cât şi în 1887.

Imaginea actuală a palatului s-a format în timpul lucrărilor de restaurare din anii 1960 şi 1970. De la începutul anilor 1970 şi până astăzi, valoroasa clădire monument istoric găzduieşte Muzeul de Artă din Cluj.

Distribuie știrea:

Stiri recente

Alte articole asemănătoare
Related

Trafic blocat în Florești: “Am făcut 2 h jumate până în Cluj…”

Floreştenii care o iau spre Cluj-Napoca în fiecare dimineaţă sunt captivi în trafic şi nici măcar nu mai apucă blocajele din oraş, deoarece sunt prizonieri în traficul comunei înainte de a atinge cu roţile "caleştilor regale" şoselele municipiului.