România va trebui să repornească centralele termice pe bază de cărbune în regim de forţă majoră

Data:

România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbune, această soluţie ţintind dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, consideră ministrul Mediului, Tanczos Barna, relatează Agerpres.

Acesta a amintit miercuri, într-o postare pe Facebook, că Europa se află într-o criză energetică peste care s-au suprapus distrugerile provocate invadarea Ucrainei, astfel încât toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia.

„Dincolo de distrugerile provocate de război, Europa se află şi într-o criză energetică. Toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia. În acest context Romania va trebui să facă paşi concreţi, raţionali în direcţia asigurării independenţei energetice. Identificăm soluţii ca toate capacităţile de producţie să fie finalizate în regim de urgenţă. Anul acesta trebuie puse în funcţiune toate instalaţiile care sunt aproape de finalizare. Majoritatea acestora sunt soluţii bazate pe surse de energie regenerabilă. Totuşi, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, va trebui să repornim şi centralele termice pe bază de cărbune. Această soluţie ţinteşte dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcţiune şi îşi vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile”, a apreciat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În momentul de faţă, în România se mai produce energie electrică pe bază de cărbune doar la Complexul Energetic Oltenia. De exemplu astăzi cărbunii înseamnă în jur 20-22% din energia produsă de România.

Ministrul Energiei: CEO Oltenia îşi va creşte capacitatea de producţie din luna mai cu 300 MW, iar până la sfârşitul anului vom da în folosinţă Centrala de la Iernut, care va furniza alţi 210 MW
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat, marţi seară, după o întâlnire cu reprezentanţi ai mai multor companii din domeniu, că, din luna mai, Complexul Energetic Oltenia îşi va creşte capacitatea de producţie cu 300 MW, iar până la sfârşitul anului va fi dată în folosinţă Centrala de la Iernut, care va furniza alţi 210 MW. “Prin dialog, asumare şi colaborare vom reuşi să punem în practică planurile de investiţii pentru asigurarea securităţii energetice a României”, a afirmat Virgil Popescu, marţi seară, într-o postare pe Facebook.

El a arătat că a avut o întâlnire de lucru, alături de premierul Nicolae Ciucă, secretarul general al Guvernului Marian Neacşu şi miniştrii Mediului, Tanczos Barna şi Justiţiei Cătălin Predoiu, cu reprezentanţii companiilor Romelectro, Hidroconstruct, Hidroelectrica, CE Oltenia şi CE Hunedoara. “CEO Oltenia îşi va creşte capacitatea de producţie din luna mai cu 300 MW, iar până la sfârşitul anului vom da în folosinţă Centrala de la Iernut, care va furniza alţi 210 MW. Investiţiile pentru obţinerea energiei din sistemul hidro vor asigura alţi 200 de MW, începând cu anul viitor. Aşa cum am anunţat la sfârşitul lunii martie vom lansa call-uri de proiecte, care vor fi finanţate cu fonduri din PNRR, în valoare de 960 milioane euro, care vor genera o capacitate suplimentară de producere a energiei electrice de 260 MW. Iar prin Fondul de Modernizare în această toamnă vor fi depuse proiecte pentru dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei, cu o valoare de 2,8 miliarde euro”, a anunţat Popescu.

Distribuie știrea:

Stiri recente

Alte articole asemănătoare
Related

O brutărie din Lunca de Jos a fost mistuită de flăcări

Pompieri militari şi civili acţionează, marţi seara, pentru stingerea unui incendiu care a izbucnit la o brutărie din localitatea Lunca de Jos, a informat Biroul de Presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita.

128 de case tradiționale, reabilitate cu 9 milioane de euro, bani de la PNRR

128 de case tradiționale din toată România urmează să fie reabilitate prin PNRR, valoarea proiectului fiind estimată la 9 milioane de euro. Pentru marcarea, semnalizarea și marketizarea obiectivelor incluse în cadrul rutei a mai fost prevăzută o sumă adițională de 600.000 euro