fbpx
12.7 C
Cluj-Napoca
AcasăANALIZĂAlegeri în Ungaria | Viktor Orbán, emoții pentru prima dată în 12...

Alegeri în Ungaria | Viktor Orbán, emoții pentru prima dată în 12 ani

Publicat în

spot_img
spot_img

Astăzi au loc alegeri parlamentare cruciale în Ungaria, fiind primul scrutin legislativ din ultimii 12 ani în care premierul maghiar Orbán Viktor și partidul său, FIDESZ nu mai sunt siguri de victorie.

Cel mai longeviv prim-ministru din Europa se află acum în fața unei opoziții unite împotriva sa, rezultatele sondajelor de opinie arătând cifre aproape egale în preferințele electoratului maghiar. Rezultatul alegerilor este de mare importanţă nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru Uniunea Europeană, pentru că liderul guvernului de la Budapesta a fost primul şef de guvern al unei ţări membre a UE care a acţionat sistematic împotriva statului de drept şi democraţiei, provocând nenumărate dezbateri şi crize ani în şir în blocul comunitar.

Confirmarea lui Orban în funcţie sau alungarea sa de la putere prin vot reprezintă şi o chestiune ce ține de viitorul unei doctrine iliberale, de felul celei promovate de premierul ungar, în UE. Orban spune că maghiarii au de ales între război și pace, în timp ce opoziția spune că maghiarii au de ales între Orbán și Europa.

Ca să se mențină la putere și să-și susțină oferta pentru al patrulea mandat consecutiv, premierul maghiar a acordat reduceri de impozite, reduceri de taxe, pensii și majorări salariale în valoare de 1,8 trilioane de forinți.

Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico Europe, partidul Fidesz, condus de premierul Ungariei, Viktor Orbán, conduce cu o majoritate restrânsă, de doar 50% în fața candidatului unic al Opoziției Unite, Péter Márki-Zay, care este cotat cu 44% din sufragii.

Cu o săptămână înainte de alegeri, un sondaj de opinie național intrat în posesia portalului www.telex.hu și realizat de Závecz Research arăta că avansul coaliției de guvernare era de doar 2%. Procentul celor care vor o schimbare de guvern era de 42% acum șapte zile, în timp ce numărul celor care doresc rămânerea guvernului Orban la putere era de 44%.

Votanții afiliați unui partid s-au aliniat în spatele acestora în privința opțiunilor lor. În rândul celor neafiliați, procentul celor care doresc schimbarea de guvern era cu o săptămână înainte de alegeri egal cu cel al celor care doresc rămânerea executivului: 26% – 26%.

Sondajul făcut de Závecz Research arăta că 64% din votanți au decis cu cine votează, iar opinia cu privire la schimbarea de guvern prefigurează votul indecișilor. Procentul acestei categorii este de 28%.

Potrivit Bloomberg, în Parlamentul de la Budapesta, care are 199 de mandate, diferența de 10 puncte s-ar putea traduce în 128 de mandate pentru Fidesz – mai puține decât cele 133 necesare pentru o supermajoritate legislativă, dar cu mult peste cele 100 de locuri minime pentru a forma un guvern. 

Tot Bloomberg scrie că alianța de opoziție formată din partide de stânga, liberale și fosta extremă-dreapta ar putea obține 71 de locuri în viitoarea configurație a legislativului de la Budapesta. Două partide mai mici sunt și ele aproape de a depăși pragul necesar pentru a intra în parlament. 

Cine sunt cei doi candidați

Peter Marki-Zay, 49 de ani:

  • Candidatul opoziției formată din șase partide, primar al orașului central Hodmezovasarhely din 2018
  • Susține introducerea euro și aderarea la Parchetul European
  • Practicant catolic care susține drepturile LGBTQ+
  • „Orban încă nu poate decide cum să păstreze o distanță egală față de ucigașii și victimele din Ucraina”, este una din pricipalele sale remarci din ultimele săptămâni, adunată de BBC News.

Viktor Orban, 58 de ani:

  • Un activist aprig anti-sovietic ca student
  • Prima perioadă ca prim-ministru 1998-2002. A revenit la putere în 2010 și s-a menținut acolo și la alegerile din 2014 și 2018
  • Conduce un guvern conservator, naționalist, predicând „democrația iliberală”
  • „Politica maghiară nu este nici prietenoasă cu Ucraina, nici cu Rusia. Este prietenoasă cu Ungaria”, este una din pricipalele sale remarci din ultimele săptămâni, adunată de BBC News.

Cum este favorizat FIDESZ în sistemul electoral maghiar

Începând din 2011, FIDESZ a clădit treptat un sistem politic prin care și-a creat avantaje de sistem, care deformează orice competiție electorală, participanții neavând șanse egale.

Mai exact, legea electorală din 2011 ajută FIDESZ, obligând partidele de opoziție să se constituie într-o coaliție forțată, de conveniență. Pentru ca un partid să aibă dreptul de a avea listă electorală națională, trebuie să aibă candidați uninominali în cel puțin 71 de circumscripții electorale uninominale, spre deosebire de 2011, când obligația privea 27 de circumscripții electorale uninominale. De asemenea, prin legea electorală desenarea circumscripțiilor electorale uninominale se realizează după interesele FIDESZ, urmărind ca electoratul acestuia să domine fiecare circumscripție.

Votanții care nu au domiciliul stabil în Ungaria și care trăiesc în străinătate, au dreptul să voteze prin corespondență, pe când cei care au domiciliul stabil în Ungaria, dar trăiesc în străinătate, nu au această posibilitate. Ei pot vota doar la o reprezentanță diplomatică a Ungariei. FIDESZ mizează pe aproximativ 300 de mii de voturi din diaspora, voturi ale maghiarilor din România, Slovacia și Serbia, care ar contribui la obținerea a 2 mandate pe listă.

Maghiarii care nu au domiciliul în Ungaria nu votează candidații uninominali. Maghiarii cu domiciliul din Ungaria și care trăiesc în Occident sunt în marea lor majoritate votanți ai coaliției de opoziție, ei votează atât pe liste, cât și pe candidați uninominali.

Și sistemul de compensare prin vot al câștigătorului circumscripției uninominale este tot în favoarea FIDESZ, partid care dispune de resurse materiale și umane incomparabil mai mari decât coaliția de opoziție.

Întreaga mass-media de stat a făcut campanie pentru FIDESZ, iar ca exemplu trebuie spus despre candidatul coaliției de opoziție că a avut în întreaga campanie doar 5 minute timp de dezbatere la televiziunea națională de știri M1.

Toate instituțiile publice care au atribuții în aplicarea legii au fost pro FIDESZ în campanie.

Războiul din Ucraina, ”lebăda neagră” a campaniei electorale din Ungaria 

Viktor Orban a trecut de la bătălii false cu inamici fictivi în această campanie electorală la a se susține ca garant al păcii și stabilității pentru maghiari într-o perioadă de război, după cum arată o analiză a publicației Balkan Insight. Dar războiul din Ucraina este văzut de mulți o adevărată ”lebădă neagră”, acel eveniment care are puterea de a răsturna complet o situație ce părea inițial clară.

Panouri publicitare care evidențiau referendumul anti-LGBT al guvernului maghiar, care are loc în aceeași zi cu alegerile generale, au fost trecute în fundal aproape peste noapte. La fel și sloganurile de campanie ale opoziției maghiare despre combaterea corupției sau creșterea salariilor profesorilor. Războiul din Ucraina a transformat radical realitatea politică din Ungaria.

Campania pentru câștigarea celui de-al patrulea mandat consecutiv ca prim-ministru a fost atipică. În ultimele săptămâni, premierul maghiar a încercat să păstreze un echilibru, impunând o oarecare distanță între el și Vladimir Putin, cu care a cultivat relații strânse în ultimul deceniu. Totuși, liderul partidului Fidesz a oferit un sprijin limitat pentru Ucraina de când a început invazia rusă în țara vecină.

Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto chiar a acuzat miercuri Ucraina că încearcă să se amestece în alegerile legislative ce vor avea loc duminică în Ungaria, susțințnd că Kievul dorește ca acest scrutin să fie câştigat de opoziţia ce încearcă să-l înlăture de la putere pe premierul conservator Viktor Orban. 

Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a respins afirmațiile lui Szijjarto, declarând că Ucraina nu se amestecă în afacerile interne ale Ungariei.

De altfel, înainte de război, Budapesta și Kievul au întreținut o relație rece, cu dispute pe tema drepturilor lingvistice ale vorbitorilor de limbă maghiară care trăiesc în vestul Ucrainei.

Aceste tensiuni au revenit în prim-plan în ultimele zile, după ce Zelenski l-a certat public pe Orban în fața membrilor Consiliului European, spunându-i liderului ungar că trebuie să se hotărască alături de cine este.

Premierul ungar Viktor Orban a respins cererile formulate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Consiliul European, întrucât acestea nu corespund intereselor Ungariei, a declarat ulterior purtătorul de cuvânt al lui Orban. 

Înainte de alegerile, guvernul conservator al Ungariei a majorat o serie de cheltuieli preelectorale, plătind cel mai mare supliment de pensie la nivel naţional şi oferind familiilor reduceri mari de impozite. Măsurile fac parte dintr-un pachet mai mare de transferuri sociale şi reduceri de taxe în valoare de peste 5 miliarde de euro despre care banca centrală a Ungariei şi unii economişti au spus că ar putea alimenta inflaţia, deja uriaşă, ar putea iniţia o creştere doar pe termen scurt a consumului şi ar afecta balanţa comercială externă a ţării prin declanşarea unui aflux de importuri. 

Totodată, partidul care conduce guvernul maghiar, Fidesz, a cheltuit de opt ori mai mult în campania sa decât toate partidele de opoziție la un loc.

Maghiarii din Transilvania și opțiunile electorale

Cu miliarde de forinți investiți în ultimii ani în Transilvania, guvernul de la Budapesta a sperat să atragă pe cât mai mulți dintre cei care dețin aici dublă cetățenie spre partidul de guvernământ din Ungaria.

Peste 280.000 de maghiari din Transilvania cu dublă cetățenie s-au înregistrat să voteze la alegerile parlamentare din Ungaria. Cifra nu este una foarte mare, dar în contextul unei lupte foarte strânse, fiecare vot poate face diferența. Trebuie totuși spus că în Transilvania sunt aproximativ 600.000 de maghiari care au dublă cetățenie, așa că pentru votul de astăzi s-au înscris cam jumătate dintre ei. Asta în condițiile în care în Ardeal locuiesc în total peste 1,2 milioane de etnici maghiari. De precizat că în rândul locuitorilor din Transilvania cu dublă cetățenie există și mii de români. Când au cerut pașaport maghiar, aceștia au avut de demonstrat faptul că au avut cel puțin un descendent de etnie maghiară în familie și cunoașterea limbii maghiare.

analiză realizată recent de Expert Forum trece în revistă faptul că aproximativ 90% din votanții din Transilvania tind să voteze cu Fidesz. Chiar dacă estimările sunt bazate pe sondaje ale partidului din Ungaria, au în spate procentul de peste 95% obținut de partidul lui Viktor Orbán în diaspora la alegerile parlamentare precedente.

Cetățenii maghiari din afara granițelor Ungariei au început să voteze prin corespondență de peste două săptămâni. Cei care nu au mai votat anterior au putut să se înregistreze pentru alegerile din acest an până în 9 martie.

În colectarea și transmiterea de voturi s-au implicat și asociațiile și fundațiile afiliate unora dintre formațiunile politice maghiare din România.

În total, aproximativ 440.000 de membri ai minorităților maghiare din România, Slovacia, Serbia, Austria și Ucraina s-au înregistrat la vot. Cifra transilvănenilor înscriși este una estimativă și este calculată pe baza populației totale a fiecărei minorități și a numărului celor înregistrați la alegerile precedente, potrivit reprezentanților CNMT.

Prietenia cu Putin îi știrbește din șanse lui Orban

Vizita lui Viktor Orban la Moscova, la începutul lunii februarie, cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, a devenit una dintre cele mai mari amenințări la adresa șanselor sale de realegere. Pentru a câștiga puncte electorale, opoziția condusă de Peter Marki-Zay, a încercat să îl catalogheze pe Orban drept un „pionul lui Putin” și să reducă ideea alegerilor la o alegere „între Est și Vest”.

Mulți analiști politici spun însă că Orban a reușit să rămână pe primul loc, în ciuda legăturilor sale cu Putin, tocmai datorită modalităților autocratice în care a transformat societatea maghiară în cei 12 ani consecutivi la putere.

Washington Post scrie că, pe lângă schimbarea sistemului electoral pentru a oferi partidului său un mare avantaj la urne, Viktor Orban a constrâns organizațiile neguvernamentale, a implementat cenzura împotriva jurnaliştilor și a creat un sistem de control și echilibru al puterii sale. Premierul maghiar a construit, de asemenea, un imperiu media pro-guvernamental, care echivalează cu o cameră de ecou pentru narațiunea sa iliberală.

Iar în mijlocul războiului din Ucraina vecină, acea narațiune a fost mascată de „siguranță”. În spoturile TV, premierul maghiar a apărut în ultimele săptămâni drept politicianul al cărui scop principal este să protejeze viețile maghiarilor și să țină trupele maghiare în afara războiului.

De altfel, într-un interviu acordat postului public de radio, Viktor Orban a declarat că „problema războiului sau a păcii este centrală pentru viitorul ţării. Trebuie să împiedicăm atragerea Ungariei în război. Acesta nu este războiul nostru”.

Niciun scrutin din ultimii 30 de ani nu a avut o miză atât de mare precum alegerile parlamentare din 3 aprilie, a mai declarat vineri premierul ungar, conform Agerpres. El a adăugat că alegătorii ar trebui să „simtă gravitatea situaţiei, să vadă teroarea războiului şi posibilele efecte asupra Ungariei”. „Să ne apărăm patria, să protejăm Ungaria şi să votăm pentru pace”, a subliniat şeful executivului ungar.

„Nu este războiul nostru. Aici nu putem câştiga, dar putem pierde totul. Întrebarea este dacă economia funcţionează sau nu. Condamnăm atacul rusesc, dar nu îi putem ajuta pe ucraineni dacă în acelaşi timp ne distrugem pe noi înşine”, a continuat Viktor Orban.

Potrivit acestuia, spre deosebire de Ungaria, alte ţări au capacităţi de transport şi de stocare care le permit să se descurce fără gazul sau petrolul din Rusia. „Ungaria nu va avea deloc energie dacă sunt tăiate livrările din Rusia”, în absenţa cărora economia ungară nu poate funcţiona.

Orban a acuzat opoziţia politică ungară că a încheiat „propriul acord secret”, conform căruia dacă ea ar câştiga scrutinul de duminică, atunci „ar porni spre Ucraina transporturi de arme şi ar fi tăiate gazul şi petrolul dinspre Rusia, ceea ce ar distruge Ungaria”. „Acest lucru este riscant şi periculos: aripa stângă se joacă cu focul”, a spus premierul ungar, în opinia căruia Europa se confruntă cu „o criză economică gravă şi profundă ale cărei cauze sunt mai adânci decât războiul ruso-ucrainean”.

În tot acest timp, Orban a semnalat un călduros bun venit celor aproximativ 500.000 de ucraineni care au fugit de război în Ucraina, ceea ce a reprezentat o inversare față de atitudinea sa în timpul unei crize migratorii anterioare, când Ungaria a construit un zid ca răspuns la oamenii care fug de conflictul din Orientul Mijlociu și Africa.

Referitor la referendum, Viktor Orban a spus că acesta „va decide viitorul copiilor ungari”. „Ungaria îşi poate proteja copiii şi împiedica preluarea controlului de nebunia de gen dacă spunem clar la referendum un lucru simplu: tatăl este un bărbat, mama este o femeie şi toată lumea trebuie să ne lase copiii în pace”, a accentuat Viktor Orban.

„În acest fel ne putem proteja copiii şi dreptul părinţilor de a decide cu privire la educaţia sexuală (a copiilor lor)”, a încheiat şeful executivului ungar.

Deutsche Welle avertizează că, chiar dacă va pierde, Orban va avea în continuare un cuvânt greu de spus din culise. Multe din posturile de conducere din stat, de exemplu la Curtea Constituţională, în mass-media sau economie, sunt ocupate până în deceniul următor de oamenii săi. Cu ajutorul lor, liderul Fidesz poate cel puţin sabota substanţial activitatea oricărui nou guvern.

Dar dacă rezultatul alegerilor este aproape, fie opoziția, fie Fidesz obținând o victorie slabă, acest lucru ar putea duce la o instabilitate politică de lungă durată, caracterizată de demonstrații de stradă, mai notează analiștii de la Balkan Insight. Acestea ar fi cel mai probabil dominate de Fidesz, deoarece istoria arată că este singurul partid capabil să-și mobilizeze susținătorii pentru o perioadă lungă de timp.

Un lucru este cert, scrie Reuters. Într-o situație economică îngrozitoare, când țara se luptă cu inflația de două cifre, un război la graniță și prețurile vertiginoase la energie, agravate de o societate extrem de polarizată, guvernarea la Budapesta va fi o sarcină monumentală pentru oricine câștigă alegerile de duminică.

Adrian Meitner

Articole recente

Directorul general al Teatrului Național din Timișoara, Ada Hausvater, distinsă cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler

Decretul nr. 55 din 15 ianuarie 2024, emis de președintele României cu prilejul Zilei Culturii Naționale, consfințește acordarea acestui prestigios titlu Adei Hausvater, „în semn de înaltă apreciere pentru meritele importante în aducerea dramaturgiei românești și a Teatrului Național Mihai Eminescu în prim-planul culturii europene, pentru dezvoltarea prin arta dramatică a spiritului civic și democratic în Timișoara”, subliniind, de asemenea, dubla sa calitate de regizor și manager de teatru.

Primăria Arad anunță prima acțiune de dezinsecţie din acest an

Primăria Municipiului Arad anunță cetățenii orașului că joi, 4 aprilie și vineri, 5 aprilie 2024 se vor desfășura activităţi de dezinsecţie pe domeniul public și privat al municipalității.

Perioada fără sancţiuni pentru contribuabilii care nu utilizează sistemul e-Factura, extinsă până la 31 mai

De la implementarea sistemului RO e-Factura, Ministerul Finanţelor a avut numeroase discuţii şi întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru îmbunătăţirea platformei, iar prelungirea perioadei permite persoanelor impozabile să îşi continue adaptarea procedurilor/sistemelor la noile cerinţe, pentru a evita sancţiunile.

Spitalul din Rupea va fi modernizat, după 50 de ani de la construcție

Valoarea investiției este de 101.872.000 lei, iar durata de realizare a obiectivului este estimată la 28 de luni

Mai multe articole de același fel

Viktor Orbán:”Trebuie să ocupăm Bruxellesul!”

"Dacă dorim să păstrăm libertatea şi suveranitatea Ungariei, nu vom avea altă opţiune decât să ocupăm Bruxellesul", a declarat vineri premierul ungar Viktor Orbán în discursul său cu ocazia zilei de 15 Martie - Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, referindu-se la alegerile europarlamentare din 9 iunie