Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. Au trecut 36 de ani de la cel mai mare accident nuclear din istorie

Data:

Ținut secret de sovietici, accidentul de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a afectat întreaga Europă şi milioane de oameni au fost victime ale radiaţiilor. Reactorul 4 al centralei a devenit practic un enorm depozit de deşeuri radioactive, un pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani.

De nivel 7, dezastrul de la Cernobîl este cel mai grav accident nuclear din istorie, în privinţa victimelor şi a costurilor. Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. La 32 de ani de la accident, numărul total al victimelor este încă subiect de controversă.

“La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni”, afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru mediu al preşedintelui rus Boris Elţîn.

Belarus a fost ţara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pâna la 70 % din precipitatiile radioactive au căzut pe teritoriul ei, dar în total peste 5,5 milioane de persoane, ucraineni, belaruşi şi ruşi, au avut de suferit în urma catastrofei, iar o mare parte dintre ei locuiesc în continuare în zonele contaminate, conform autorităţilor ucrainene.

(w460) Cernobîl

Numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii şi milioane, notează experţi citaţi de presa internaţională, iar medicii afirmă că milioane de persoane suferă în continuare de probleme de sănătate legate de catastrofă. Consecinţele contaminării radioactive – cancer, afecţiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace – ar putea provoca în total între 100 de mii şi 400 de mii de decese în aceste trei foste republici sovietice, conform Greenpeace.

Mărturii cutremurătoare au fost consemnate de jurnalista rusă Svetlana Aleksievici în cartea sa “Dezastrul de la Cernobîl”, cu care a câştigăt Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 2015.

Pe lângă victimele umane, dezastrul de la Cernobîl a afectat grav şi mediul. Au avut de suferit şi animalele domestice, animale sălbatice, păsările şi peştii sau vegetaţia, poluarea radioactivă aprodus mutaţii genetice, resimţite pâna la nivelul bacteriilor şi al virusurilor.

Oraşele Cernobîl şi Pripiat au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi locuite vreodată, întrucât nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale abia în jurul anului 2525.

(w460) Accidentul

Acum, aici vin oameni de ştiinţă, doctori, biologi sau fizicieni nucleari pentru a studia consecinţele accidentului nuclear care se fac încă simţite, dar şi vin şi sute de turişti curioşi. Accesul în Zona de Excludere a Centralei Nucleare Cernobîl este posibil numai cu un ghid autorizat, şi cu măsuri de protecţie în faţa radiaţiilor. Turiştii sunt averizaţi că nu au voie să atingă obiectele sau vegetaţia, ori să se aşeze.

Cernobîl, Ucraina, sâmbătă, 26 aprilie 1986, ora 1.23

Un experiment ratat s-a transformat într-un dezastru nuclear. Testul, conceput pentru a arata că, în timpul unei intreruperi a energiei electrice, reactorul ar funcţiona în condiţii sigure, s-a transformat într-o imensa tragedie.

Învelişul de grafit a luat foc şi reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, scutul superior al clădirii care cântarea peste 1.000 de tone a fost pulverizat, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosfera provocând radiaţii care au depăşit cu mult valorile maxime admise.

În timpul incendiului, care nu a putut fi stins timp de zece zile, au fost răspândite în atmosfera şi purtate de vânt cantităţi uriaşe de substanţe radioactive care au afectat trei sferturi din Europa şi multe regiuni de pe glob. Trei oameni au murit pe loc, iar alţi 29 în zilele următoare, din cauza arsurilor provocate de incendiul care a urmat exploziei, dar şi din cauza iradierii.

Ucraina era atunci parte a URSS, iar sovieticii nu au informat despre accident nici măcar populaţia aflată în imediata apropiere a dezastrului.

Cei 45 de mii de locuitori din Pripyat, oraşul aflat la doat 1,5 kilometri de centrala de la Cernobîl, au fost evacuati abia la 36 de ore de la producerea accidentului, în după-amiaza zilei de 27 aprilie 1986.

(w460) Cadre medi

Până în 5 mai, toţi cei care locuiau pe o raza de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să-şi abandoneze casele, iar în decurs de 10 zile, în total 130 de mii de persoane din 76 de localităţi au fost evacuate, iar teritoriul respectiv a fost declarat zona de excludere.

Estimările ulterioare au arătat că în total o suprafaţă de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminată cu radiaţi, fiind afectate 19 regiuni, în special zonele din jurul oraşelor Briansk, Kaluga, Tula şi Orel, unde locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane de copii.

Abia în 23 mai 1986, mult prea târziu din punct de vedere medical, a început să se distribuie populaţiei iod, administrat pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de către tiroidă.

După explozia reactorului, aproximativ 600.000 de cetăţeni sovietici au participat timp de mai multe luni la lucrarile de construcţie a unui sarcofag, al căror scop era izolarea fragmentelor reactorului şi oprirea propagarii radiatiilor, şi la curăţarea zonei contaminate din jurul centralei atomice. Din aceştia, 13.000 de persoane au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

Iniţial, autorităţile sovietice plănuiau decontaminarea zonei şi continuarea producţiei cu celelalte trei reactoare ale centralei. Dar, dar la trei ani după accidentului, guvernul sovietic a stopat construirea reactoarelor nr. 5 si nr. 6 din complexul centralei nucleare Cernobil şi a închis Reactorul nr. 2, în 1991, după un incendiu în compartimentul turbinelor, şi apoi a Reactorului 1, în 1996, în baza unui memorandum cu G7.

Singurul care a mai funcţionat a fost Reactorul nr. 3, supus de repetate ori unor reparaţii de siguranţă, iar după îndelungate negocieri internaţionale, la 15 decembrie 2000, Ucraina a acceptat să-l închidă şi pe acesta, în schimbul unui ajutor internaţional de 2,3 miliarde de dolari.

În 28 aprilie, primele semne oficiale ale contaminării cu substanţe radioactive

După explozia din 26 aprilie, vântul a purtat norul radioactiv spre nordul Europei şi apoi spre vest. Vestea nu a fost dată de sovietici, care mult timp după accident, au continuat să păstreze tăcerea.

Primele informaţii despre nivelul crescut al radiaţiilor au venit de la Gõvle (Suedia). Precipitaţiile au accelerat rapid contaminarea locală şi studiind structura substanţelor, specialiştii suedezi şi-au dat seama ca este vorba de explozia sau avarierea grava a unui reactor nuclear, povesteste fizicianul George Pascovici, care în aprilie 1986 era proaspat numit director tehnic al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) Măgurele.

Sursa: TVR.ro

Distribuie știrea:

Stiri recente

Alte articole asemănătoare
Related

Coreea de Nord a lansat trei rachete balistice

"Trei rachete balistice cu rază scurtă de acţiune au fost lansate de la Sunan, la nord de Phenian, în jurul orei 18:29 (09:29 GMT)", a declarat pentru France Presse şeful Statului major interarme sud-coreean, precizând că rachetele au fost lansate în direcţia Mării de est, cunoscută şi ca Marea Japoniei.

Spania și Marocul redeschid frontierele după 25 de luni

Acordul "definitiv" va fi pus în practică "în zilele următoare", a precizat oficialul la o reuniune la Marrakech a coaliţiei împotriva grupului jihadist Statul Islamic.

Forţele armate israeliene (IDF) au anunţat marţi că au lansat unul din cele mai ample exerciţii din ultimele decenii

Forţele armate israeliene (IDF) au anunţat marţi că au lansat unul din cele mai ample exerciţii din ultimele decenii, ce combină capabilităţi multi-arme şi multi-dimensionale, transmite dpa.