După săptămâni bune de muncă, fiecare dintre noi mai avem nevoie și de o escapadă. În cazul nostru, escapada a fost în natură, la Șuncuiuș, în județul Bihor.
Pornind din Oradea la un 12:00 târziu, cu gândul că s-ar putea să vină ploaia și să ne strice planurile, am apăsat pedala și preț pentru aproximativ 60 de minute am parcurs traseul Oradea-Șuncuiuș, având parte de o zi de-a dreptul superbă.
Pentru că de aproximativ 2 ani ne-am dorit să vedem cum se vede Barajul Tileagd de sus, am făcut un mic popas și am rămas minunați de albastrul infinit al apei lucii.
Mai departe, ajunși în Șuncuiuș, ne-am adus aminte că e weekend-ul corespunzător importantei zile de „1 mai”, din cauza unei mulțimi de oameni, unii relaxați, alții grăbiți.
Ne-am făcut loc printre ei și am ajuns la Peștera Vânturilor, care de altfel este cea mai lungă peșteră din România, cu o lungime totală a galeriilor de 52 km. De frică să nu ajungem iar la Oradea, n-am vizitat această peșteră, ci am mers agale mai departe pe valea Crișului Repede, dar nu fără să ne bucurăm alături de unii turiști care au încercat pentru prima dată raftingul.
Urcând alți vreo 2 kilometri pe vale, am ajuns vis a vis de Peștera Ungurul Mic. Am ales s-o lăsăm pentru la întoarcere și să mergem mai departe. Am ajuns până în capăt, până când drumul și cu râul au devenit una. Cu un curaj corespunzător și cu încredere în mașinile românești, voiam să pun Dusterul pe modul barcă și să trec Crișul cu mașina, dar am fost potolit de partenera mea de călătorie și de viață.
Văzând un pod îngust peste Criș ne-am minunat de Peștera Unguru Mare. Am așteptat câteva minute bune după ghid și am pornit spre o experiență deosebită. Pentru că da, în Peștera Unguru Mare nu poți intra fără ghid turistic, având de plătit și o taxă de 12 lei. Ajunși la gura peșterii, ghidul nostru a început: „O altfel de peşteră, a cărei istorie începe cu epoca pietrei. Peștera Unguru Mare are cel mai impresionant portal din Pădurea Craiului, 32 de metri înălțime. Caverna își copleșește vizitatorii prin grandoarea spațiului subteran și prin încărcătura istorică a vestigiilor descoperite aici.”
Pe porţiunea de la intrare, golul subteran se prezintă sub forma unei galerii vaste cu o desfăşurare aproximativ liniară, podeaua fiind aproape orizontală. Pe podea, un curs de apă lăptos îşi croieşte agale calea. Caracteristica principală a acestuia este culoarea albicioasă, dată de prezenţa unui mineral rar, denumit crisit, după cum ne-a explicat ghidul nostru. Compușii minerali care-l alcătuiesc îşi au originea în apele acide provenite din vechile lucrări miniere existente în regiune.
În această peşteră au fost descoperite urme ale locuirii umane încă din neolitic, epocă de care se leagă numeroase descoperiri ale unor unelte de piatră: lame cioplite, dălţi meşteşugite din piatră cioplită şi şlefuită. Uneltelor neolitice li se adaugă fragmente de vase ceramice pictate, precum şi obiecte din os cum ar fi ace şi sule folosite probabil la coaserea pieilor de animale. Tot de la ghidul nostru am aflat că peștera e adăpostul a unei colonii de aproximativ 5000 de lilieci.
Epocii bronzului îi aparţin descoperirile cele mai importante. Ele au fost făcute în ultima galerie, denumită „Galeria Sacră”, loc unde a fost descoperit un cimitir datând din această perioadă. De aici au fost scoase la lumină bucăți de vase ceramice care au putut fi reconstituite în întregime, piese şi unelte din bronz. Piesa cea mai importantă o reprezintă o mărgea de chihlimbar de origine baltică, o raritate în această zonă care ne arată cât de dezvoltate erau schimburile comerciale în acea vreme.
Destul despre Peșteră deoarece tot în această zi am făcut și alte aspecte interesante, ajungând și la Peștera Moanei, pe Valea unui pârâu situat puțin mai jos de Peștera Unguru Mare.
Am trecut iar peste apa rapidă a Crișului pe un pod similar, doar că dublu ca lungime, pentru a vizita și Peștera Unguru Mic.
Aceasta fiind și ultima destinație a călătoriei noastre. Ne-am luat un kirtes colaci cu scorțișoară și am pornit spre Oradea agitată, cu o mulțime de amintiri frumoase și informații noi, gata să facem față altei perioade dificile.
Foto & Video – Raluca Buda
Text: Andrei Buda
