fbpx
0.8 C
Cluj-Napoca
AcasăȘTIRI HUNEDOARADespre „Palia” de la Orăștie, la 440 de ani

Despre „Palia” de la Orăștie, la 440 de ani

Publicat în

spot_img
spot_img

Ziua Paliei este mai mult menționată decât, după părerea mea, cunoscută cu exactitate. Orăștia se recomandă drept „urbea Paliei”. Și pentru că există un monument realizat de sculptorul Nicolae Adam în 1974, o publicație cu numele de Palia Expres sau clădirea unui fost magazin universal amintind de așa ceva, poate că ar trebui să ne oprim puțin asupra cărții. Cel mai probabil o să mă repet insistând asupra unor amănunte, dar ele trebuie puse în discuție pentru că lumea, mai nou, devorează doar știri citite pe internet. Unele fabuloase.

Asupra cărții tipărite la 1582 și cunoscută drept Palia de la Orăștie se vorbește destul de des, în principiu vehiculându-se adevăruri auzite prin liceu la lecțiile de limba și literatura română, amestecate cu date inventate și informații după ureche sau luate drept literă de lege istorică la niște bârfe.

„La ora actuală, conform Institutului Național al Patrimoniului, în România se mai păstrează doar cinci exemplare: patru la Biblioteca Academiei Române din București (cu numerele de inventar 105-108), iar al cincilea la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (cu numărul de inventar 33291), filială a Bibliotecii Naționale a României” (Daniel I. Iancu, Palia… Cartea, în Palia Expres, an, XXIV, nr. 42, (848), 3-9 noiembrie, 2016, p. 3”… Între timp se pare că s-au mai descoperit două exemplare, dar o să revenim cu amănunte.

„Tipărită de diaconul Şerban, fiul mult mai celebrului Coresi, şi a diacului Marian, Palia de la Orăștie reprezintă prima traducere parțială în limba română a Vechiului Testament, traducătorii folosind pentru prima dată denumirea de „români”, în loc de „rumâni”. Practic este vorba doar despre primele două cărți ale lui Moise, Creațiunea și Ieșirea, traduse în română după o versiune maghiară (Pentateuhul lui Gáspár Heltai) și o Vulgată, o versiune a Bibliei tradusă în limba latină. Chiar termenul de „Palia” nu înseamnă altceva decât „vechi” (vezi atâtea alte exemple, precum „paleozoic”, „paleolitic” ori „paleografie”), de data asta termenul făcând referire directă la Vechiul Testament”.

„Exemplarele aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române din București, au o proveniență necunoscută, în timp ce volumul de la Alba Iulia, cu legătură veche în piele pe lemn, provine din succesiune, el aflându-se la momentul înființării mai sus amintitei biblioteci (31 iulie 1798) în posesiunea baronului Ignatius Batthyany. În plus, nu regăsim în exemplarul albaiulian nici pagina nenumerotată cu ornamente manuale și nici xilogravura cu blazonul familiei Bathory” (Ibidem).

Am văzut în aceste zile cum foarte multă lume declară că 14 iulie 1582 este ziua când s-a finalizat tipărirea cărții. Întrebarea mea este de unde atâta siguranță în ceea ce privește data? Cert este că, din câte cunosc, până la apariția Noului Testament de la Bălgrad, în 1648, Palia de la Orăștie a reprezentat cea mai reușită traducere a respectivelor texte biblice. Căci, după cum afirma Nicolae Cartojan într-un subcapitol special din Istoria literaturii române vechi (București, 1996, p. 110), „Palia ocupă în ciclul traducerilor românești din veacul al XVI-lea un loc aparte prin frumusețea traducerii, prin limba ei vioaie, pitorească și armonioasă. Traducătorii au știut să folosească frământările unui veac de muncă literară pentru a nimeri cuvinte expresive, care deșteaptă imaginația și mișcă simțirea”…

Revenind la data de 14 iulie, personal nu am detalii despre acest amănunt esențial, deoarece nu am avut acces la ultimele cercetări referitoare la subiect. Dar în lucrarea Bibliografia românească veche: 1508 – 1830 (de Ioan Bianu și Nerva Hodoș, tom 1, București, 1903, p. 97), se specifică data de 14 iulie. În ediția îngrijită de Viorica Pamfil, Palia de la Orăștie. 1581-1582 (București, 1968), se fac următoarele precizări: „Lucrarea a fost tipărită de doi ucenici ai lui Coresi, diaconul Șerban „meșterul mare a tiparelor” și Marian diacul, care luară în lucru cartea la 14 noiembrie 1581 și o sfîrșiră în iunie (sau iulie) 1582 în „cetatea Orăștie”” (p. VIII). După care textul continuă: „Și s-au început aceste cărți luna noiembrie 14 și se-au săvîrșit în luna lu iunie 14. Vă leato 7090” (p. 1) Adică Anul Domnului 1582…

Din punctul meu de vedere, întrebarea este aceasta: când sărbătorim tipărirea Paliei de la Orăștie? Pe 14 iunie sau 14 iulie? Cine este mai curios să se uite și la poze, că acolo, în volumul editat de Viorica Pamfil apare iunie, nu iulie… Dar sunt ediții și ediții…

Daniel I. Iancu

Articole recente

Memoria profesorului Barbu Ştefănescu, onorată la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea

Volumul omagial "Studia Interdisciplinaria - In Memoriam Magistri Barbu Ştefănescu" a fost dedicat amintirii celui care a fost directorul Muzeului Ţării Crişurilor, decan al Facultăţii de Istorie - Geografie, prorector şi director al Centrului de Studii Doctorale al Universităţii din Oradea.

Expoziţia „Samurai. Legendele Japoniei”, vernisată miercuri, în premieră naţională, la Muzeul Naţional Brukenthal

Cu prilejul vernisajului a fost lansat primul catalog despre samurai, la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.

Scandalul de la PSD Dumbrăvița continuă | Organizația de partid ar susține candidatul PNL la primărie, în detrimentul omului impus de Alfred Simonis

Conducătorii demiși ai filialei PSD Dumbrăvița, fostul primar Victor Malac și consilierul local Daniel Cioncă, spun că lista celor care nu o vor pe Alina Sperlea - impusă de Alfred Simonis candidat la alegerile locale din acest an - e mult mai mare. În sprijinul lor, cei doi transmit public și o listă a celor care nu susțin această candidatură.

Mai multe articole de același fel