13.7 C
Cluj-Napoca
AcasăISTORII BĂNĂȚENESfântul Gerhard - promotorul catolicismului în Banat

Sfântul Gerhard – promotorul catolicismului în Banat

Publicat în

spot_img
spot_img

Patron spiritual al Banatului, pentru credincioşii romano-catolici, Gerhard este totodată şi primul Sfânt martir al Ungariei. El a fost ucis prin lapidare de anti-creştinii pretendenţi la tronul Ungariei, în anul 1046. Întemeietorul Diecezei de Morisena/Cenad, episcopul Gerhard a consacrat biserici, a construit o catedrală, a înfiinţat prima şcoală teologică atestată din România şi a scris primul text cunoscut de pe teritoriul actual al ţării noastre.

În jurul anului 980 s-a născut în Italia, la Veneţia, într-o familie creştină de patricieni, un copil care a primit numele de Gheorghe/Giorgio. Potrivit unor istorici, copilul ar fi fost descendent al nobilei familii Sagredo, cu o bogată tradiţie la Veneţia. Cert este că tatăl viitorului episcop se numea, la rândul său, Gerhard.
Copil fiind, spune legenda, Gheorghe s-ar fi îmbolnăvit grav. Pentru că nu au găsit calea spre vindecare a copilului, părinţii au promis că dacă acesta se va face bine, îl vor da la mănăstire pentru a se face preot. Boala încetând, părinţii l-au încredinţat pe fiul lor, Gheorghe, abaţiei benedictine a Sfântului Gheorghe de pe insula Murano din Veneţia. În timp ce micul Gheorghe era iniţiat în tainele cunoaşterii de către erudiţii călugări benedictini, tatăl său, Gerhard, s-a alăturat armatei şi a plecat în cruciadă în Ţara Sfântă, unde şi-a pierdut viaţa. A fost momentul din care tânărul Gheorghe, din respect şi iubire faţă de tatăl său pământesc, şi-a schimbat numele, luându-l pe acela al părintelui său, Gerhard.

Pregătirea teologică

La vârsta de 25 de ani, după ce a primit Taina Preoţiei, tânărul călugăr Gerhard a fost ales în demnitatea de Prior al mănăstirii Sfântului Gheorghe de pe insula Murano din Veneţia, apoi a fost trimis să-şi continue studiile la Universitatea din Bologna. După absolvire, el s-a întors la Veneţia unde a predat dreptul în mănăstirea sa şi ulterior a fost ales abatele lăcaşului de cult, de către confraţii săi. Însă, în iarna anului 1015, el a renunţat la această demnitate pentru a putea pleca într-un pelerinaj în Ţara Sfântă.
Pe marea Adriatică, la scurt timp de la plecare, corabia pe care era îmbarcat Gerhard a avut de înfruntat o furtună puternică, iar marinarii au fost nevoiţi să acosteze într-un port de pe malul peninsulei Istria, unde, într-o mănăstire din apropiere de Pola, Gerhard şi-a întâlnit un vechi prieten şi coleg de şcoală, abatele Rasina.
Acesta l-a convins pe Gerhard să meargă în ţara regelui maghiar Ştefan cel Sfânt, unde trăiau oameni necreştinaţi care aveau nevoie de preoţi şi educatori învăţaţi. Abatele Gerhard a pornit din nou la drum, spre Pécs, şi de acolo mai departe spre Székesfehérvár, locul unde era reşedinţa regală. La scurt timp de la sosirea sa la curte, Gerhard s-a făcut cunoscut prin erudiţia sa profundă, iar regele i-a încredinţat educaţia prinţului moştenitor Emerich, dar l-a însărcinat şi cu activităţi diplomatice.

După ce activitatea sa de educator al prinţului a luat sfârşit, în jurul anului 1023 Gerhard s-a retras ca pustnic într-o pădure, în apropiere de abaţia Bakonybél, unde a început să studieze cărţile sfinte. Aici, în umilul său adăpost, Gerhard şi-a redactat bogata sa operă cu conţinut teologic. Vitregia timpurilor a făcut ca din întreaga sa operă să fie păstrată până în prezent doar o singură lucrare, o cântare a celor trei tineri în cuptorul cu foc. Lucrarea poartă titlul latin: „Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem” („Tălmăcire a cântării celor trei coconi către Isingrim dascălul”). O copie contemporană originalului este păstrată până în prezent la Biblioteca de Stat din München, în cadrul Codex Latinus Monacensis.


Întemeierea Diecezei de Cenad şi întâiul ei episcop

În anul 1030, potrivit Analelor de la Bratislava, Gerhard a fost consacrat episcop în nou înfiinţata Dieceză de Morisena/Cenad, pe teritoriul dintre Tisa, Mureş şi Dunăre. Această zonă a fost redobândită în urma bătăliei cu voievodul Achtum, iar puterea regelui Ştefan cel Sfânt, reinstalată în cetatea de pe Mureş.
Jurnalistul şi scriitorul Duşan Baiski, născut chiar la Cenad, a consemnat: „Veneţianul Girardo, viitorul sfânt romano-catolic Gerhard, a găsit la Cenad o mică Veneţie: uriaşe mlaştini şi bălţi din zona mărginită de Tisa-Mureş-Aranca. Adică suportul psihic şi moral care, probabil, l-a ajutat să învingă bolile şi epidemiile care au bântuit vechiul Cenad. Însă care n-au iertat peste 18.000 de cenăzeni în perioada 1801-1895. – ambarcaţiunea potrivită pentru ape puţin adânci – trăsura ori călare, sub conducerea localnicilor care cunoşteau foarte bine zona. Orice frunză, copac sau animal mort intra cu repeziciune în putrefacţie. Pe de altă parte, iarna era aspră, cu multe zile sub limita de îngheţ, lucru greu de suportat pentru orice om crescut într-o zonă având o climă blândă. Girardo a scăpat, în anii săi de şedere la Cenad, de boli ce se pot termina cu moartea”.

Imediat după ce a fost instalat, Gerhard şi-a început munca de misionar în tânăra sa dieceză. A botezat păgânii, a consacrat biserici, a înfiinţat Capitlul Catedralei şi a deschis prima Şcoală Teologică de pe teritoriul actual al ţării noastre. Conform tradiţiei acelor vremuri, Gerhard a călătorit mult prin dieceza sa, a consacrat biserici şi mănăstiri, făcând prin aceasta ca numărul credincioşilor, dar şi al clericilor săi, să crească mereu. Prin construirea la Cenad a unei noi catedrale, închinată sfântului Gheorghe, Dieceza a dobândit un loc demn unde episcopul ei să îşi aibă catedra şi în care acesta să îşi desfăşoare activitatea.

Sfârşitul

Situaţia politică a regatului medieval maghiar, în faza sa timpurie, s-a schimbat însă odată cu moartea regelui Ştefan cel Sfânt în anul 1038. Urmaşii acestuia, mai slabi din punct de vedere moral şi politic, au făcut ca ţara să se confrunte cu puternice şi sângeroase frământări.
Astfel, mulţi dintre cei care încă nu au vrut să fie creştinaţi s-au răsculat şi au cerut regelui să renunţe la credinţa creştină pentru a reveni la păgânism şi la credinţele ancestrale ale maghiarilor.

Gerhard, împreună cu ceilalţi episcopi ai ţării, s-au adunat la Buda pentru a încerca să-l convingă pe rege să renunţe la distrugerea Bisericii. În astfel de condiţii, în dimineaţa zilei de 24 septembrie 1046, după ce au celebrat liturghia în biserica Sfânta Sabina din apropiere de Buda, episcopii, printre care se afla şi Gerhard, au plecat în întâmpinarea suveranului. Pe malul Dunării, pe dealul ce azi se numeşte Gellérthegyi (în traducere: Dealul lui Gerhard), Gerhard a fost prins de păgâni şi ucis. Gerhard a fost „tras cu forţa jos din căruţă, pus într-un coş şi aruncat în gol de pe deal.
Deoarece încă mai respira, pieptul i-a fost străpuns cu o lance, după care trupul i-a fost târât la o stâncă pe care i-au spart capul. (…) Dunărea se tot revarsă, dar sângele de pe piatra pe care a fost spart capul Sf. Gerhard nu l-a putut spăla încă şapte ani, până când piatra a fost luată de către preoţi”.

Trupul său a stat până a doua zi în acel loc, fiind ridicat de creştini şi înmormântat apoi în biserica Sfânta Maria din Pesta. După şapte ani de la moartea Sfântului Gerhard ca martir al credinţei, trupul său a fost ridicat cu aprobarea regelui Andrei I de către cel de-al doilea episcop de Cenad, Maurus, şi transferat la Cenad, în oraşul care i-a servit în timpul vieţii drept reşedinţă episcopală. Se spune că până la năvălirea turcilor mormântul său a fost loc de pelerinaj unde s-au vindecat numeroşi credincioşi bolnavi. Mai târziu sicriul lui a dispărut.


Moştenirea spirituală a Sfântului Gerhard

Legenda Sfântului Ştefan, regele Ungariei, spune că în anul 1083 Gerhard, primul episcop de Cenad, protomartir al creştinătăţii din Ungaria, a fost ridicat la cinstea altarelor, fiind declarat Sfânt împreună cu regele Ştefan şi fiul acestuia Emerich. Rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Gerhard au fost de multe ori mutate din calea năvălirilor păgânilor, pentru a fi astfel puse la adăpost de distrugeri. Pe de altă parte, modul în care a fost cinstit în Evul Mediu a făcut ca relicvele sale să fie dorite spre venerare în cele mai diverse colţuri ale Europei.

De-a lungul veacurilor, rămăşiţe ale Sfântului Gerhard au ajuns pe diferite căi la Veneţia, Bologna, Praga, Esztergom, Györ, Budapesta, Székesfehérvár, Szeged, Zrenjanin şi, nu în ultimul rând, la Timişoara şi la Cenad. La Domul catolic din Piaţa Unirii se află o vertebră din corpul Sf. Gerhard, aşezată la altarul din partea dreaptă a catedralei.
Cetatea Cenadului din prima parte a Evului Mediu a fost distrusă în urma invaziei tătare din anul 1241. Din vechea catedrală a Sfântului Gerhard din Cenad nu se mai vede în zilele noastre nimic. Doar arheologii mai pot găsi, după o muncă mereu epuizantă, câte un obiect, care oricum este deja deteriorat iremediabil. Cu toate acestea, în actuala biserică parohială din Cenad, poate ca o minune, a supravieţuit sarcofagul în care trupul Sfântului Gerhard şi-a găsit odihna, fie şi doar pentru aproape două veacuri. Este un sarcofag simplu, din piatră, cu un capac, şi el deteriorat de trecerea istoriei. Acest sarcofag este folosit în zilele noastre de preoţi, ca altar al bisericii parohiale romano-catolice din comuna Cenad. În faţa lăcaşului de cult ridicat în anul 1871 pe locul vechii catedrale este astăzi amplasată statuia Sfântului Gerhard.

Dieceza Sfântului Gerhard, care multă vreme a fost una dintre cele mai întinse în ceea ce priveşte teritoriul diecezan, dar şi una dintre cele mai vechi, în ceea ce priveşte anul întemeierii, a trecut adesea, în istorie, prin distrugeri şi dezastre succedate însă întotdeauna de refaceri şi perioade de înflorire. După nouă veacuri de la întemeiere, pe teritoriul ei au apărut, datorită noilor realităţi politice, alte trei dieceze, toate trei în egală măsură succesoare ale aceleiaşi moşteniri spirituale a Sfântului Gerhard: Szeged-Csanád, Becicherecu Mare şi Timişoara. Opera sa („Deliberatio Gerardi Morosanae Ecclesiae Episcopi supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem”) a fost publicată pentru prima oară în anul 1790 de către contele Ignác Batthyány, episcop de Alba Iulia. Tot el a afirmat pentru întâia oară existenţa unei filozofii proprii Sfântului Gerhard. Ulterior volumul a fost editat în secolul XX doar de două ori, dar în Ungaria.

Nu există în limba română decât o traducere parţială, circa 10 la sută din text, trunchiat şi cu titlu modificat, realizat în 1984, sub îndrumarea academicianului Răzvan Teodorescu. „Pornind şi de la faptul că secolul al XI-lea când a fost redactat tratatul era o perioadă în care educaţia europeană creştină înţelegea prin filosofie o căutare a înţelegerii Adevărului revelat, putem vorbi în mod sigur despre câteva teme ale filosofului Gerard. Filosofia duce, în accepţiunea lui Gerard, către aceleaşi învăţături ca şi Sfânta Scriptură”, a precizat Claudiu Mesaroş, directorul Centrului de Cercetare în Istoriografie Filosofică şi Filosofia Imaginarului, din cadrul Universităţii de Vest.
Patron spiritual al credincioşilor romano-catolici, Gerhard este totodată primul Sfânt martir al Ungariei. El a făcut cunoscut numele de urbs Morisena/Cenad până departe în apusul Europei prin opera şi scrierile sale, consemnate de cronicari în Scriptores Rerum Hungaricum.

Într-o anumită măsură i se datorează creştinarea locuitorilor Banatului, iar înfiinţarea la Cenad a primei şcoli teologice din România a făcut ca în această regiune cei doritori să studieze latina şi religia. Astăzi Sfântul Gerhard este fără îndoială un brand spiritual al întregului Banat.

Articole recente

Înotătorul român David Popovici, s-a calificat în finala de la 100 metri liber la Campionatului European de înot de la Roma, stabilind un nou...

Înotătorul român David Popovici, s-a calificat vineri seară, în finala de la 100 metri liber la Campionatul European de înot de la Roma.

Ministrul Energiei anunță că începe construcția conductei de transport gaze naturale Prunişor – Orşova – Băile Herculane – Jupa

Investiția a fost declarată de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

„Khetane – Comunități împreună”, primul festival al comunităților marginalizate organizat la Cluj-Napoca

Organizatorii festivalului au invitat la Pata Rât întregul Consiliu Local Cluj-Napoca, în frunte cu edilul Emil Boc.

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM, șterge pe jos cu modificările la legile justiției: Nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde

Declaraţia a fost făcută în cadrul Plenului CSM, care a luat în discuţie şi urmează să dea un aviz consultativ pe proiectele de modificare a legilor Justiţiei.

Mai multe articole de același fel