fbpx
15.8 C
Cluj-Napoca
AcasăEDUCAȚIEAlianţa Română a Universităţilor de Tehnologie: Declaraţiile rectorului Universităţii Bucureşti, lipsite de...

Alianţa Română a Universităţilor de Tehnologie: Declaraţiile rectorului Universităţii Bucureşti, lipsite de colegialitate

Publicat în

spot_img
spot_img

Alianţa Română a Universităţilor de Tehnologie (ARUT), asociaţia ce reprezintă interesele a peste 80.000 de studenţi din cinci universităţi tehnice, anunță într-un comunicat de presă că îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la derapajele din ultima perioadă din spaţiul public în contextul dezbaterilor privind noua lege a educaţiei.

ARUT a luat act de declaraţiile prof.dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, pe care le consideră ”declaraţii lipsite de colegialitate, de respect pentru procesele democratice, folosind date neadevărate şi o evidentă ignorare a realităţilor sistemului de învăţământ superior din România.”

Alianţa Română a Universităţilor de Tehnologie spune că astfel de „propuneri” şi „analize”, care vizează resetarea aleatorie, fără baze ştiinţifice, a mecanismelor de funcţionare a sistemului de învăţământ din România, nu reprezintă decât încercări de justificare a lipsei de respect faţă de celelalte universităţi, şi vizează un singur scop, atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din Bucureşti.

”Desconsiderarea eforturilor universităţilor noastre de a consolida mediul academic, pe baza principilor de etică şi respect reciproc, este de neacceptat.”, susține ARUT în documentul citat.

ARUT reprezintă cele mai importante universităţi tehnice din România, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica din Timişoara, universităţi puternic angrenate în dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, dar şi a sistemului de învăţământ din Spaţiul European al Învăţământului Superior, fiind TOATE recunoscute la nivel internaţional ca universităţi de elită.

ARUT sunt parte a unor consorţii europene, ARUT fiind singurul consorţiu în care toţi membrii fac parte din alianţe de universităţi europene. Universităţile din ARUT reprezintă poli de excelenţă în cercetare, în România şi în spaţiul european, fiind acele instituţii care atrag cele mai mari fonduri din programele cadru de cercetare ale Uniunii Europene.

”Având în vedere eforturile de peste o sută de ani a comunităţilor academice din universităţile noastre de desfăşura un proces didactic de înaltă calitate, de a răspunde provocărilor societăţii şi economiei, de a dialoga permanent, deschis şi constructiv cu întreaga societate, ARUT solicită tuturor actorilor implicaţi în dezbaterea privind legea educaţiei o conduită bazată pe respectul faţă de toate instituţiile de învăţământ superior, indiferent de domeniile ştiinţifice pe care le abordează, toate având importanţa lor în societate.”, se mai arată în în document.

Având în vedere toate aceste aspecte şi pentru o corectă informare a opiniei publice, universităţile membre ARUT doresc să prezinte realitatea, corectând erorile lansate în spaţiul public.

1. Cu privire la lipsa de reprezentare universităţilor din CONSORŢIUL UNIVERSITARIA în conducerea CNR.

Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) este organizaţia reprezentativă la nivel naţional, european şi internaţional ce reuneşte rectorii universităţilor din România conform unui model recunoscut internaţional.

CNR este o organizaţie similară cu celelalte organizaţii ale rectorilor din Europa, reunite în European University Association (EUA). În cadrul acestei asociaţii, toate universităţile sunt egale, respectându-se astfel regulile democratice şi valorile europene. Conducerea CNR este asigurată de către Biroul Permanent (BP) al CNR, ales prin VOT SECRET de către toţi membrii CNR. Din Biroul Permanent fac parte 19 membrii, distribuiţi în funcţie de consorţiile universitare astfel:
– UNIVERSITARIA – 6 membri
– ARUT – 3 membri
– Consorţiului Universităţilor de Medicină şi Farmacie (UMF) – 2 membri
– Consorţiului ACADEMICA PLUS – 2 membri
– Consorţiul universităţilor private – 2 membri
– Consorţiul USAMV – 1 membru
– Consorţiul universităţilor de ARTE – 1 membru
– Consorţiul universităţilor MILITARE – 1 membru
– Universităţi neafiliate – 1 membru.

Astfel, 6 din cei 19 membrii ai Biroului permanent CNR sunt din UNIVERSITARIA, acesta fiind Consorţiul cu cea mai mare reprezentare.

2. În ceea ce priveşte reprezentarea universităţilor din UNIVERSITARIA la nivelul consiliilor consultative ale ministerului

Cităm:
„O simplă listare a tuturor funcţiilor importante de la vârful instituţiilor din învăţământ superior şi cercetare şi din instituţiile consultative este relevantă pentru acest monopol, pentru această concentrare nedemocratică, inechitabilă a puterii de decizie.”;
„Avem două mari universităţi din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti şi ASE, … nereprezentate deloc”;
„o problemă majoră pe care am încercat să o ameliorăm prin propunerea Consorţiului Universitaria de numire a membrilor comisiilor consultative, astfel încât să reprezinte toate domeniile fundamentale de studii, toate consorţiile universitare”

Care este realitatea:
– Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) – condus prin rotaţie de către domnii prof. Mircea Dumitru sau Marius Andruh profesori la Universitatea din Bucureşti – CONSORŢIU UNIVERSITARIA ;
– Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) – condus de domnul prof. Bogdan Murgescu până 2021 iar în prezent de către domnul prof. Vasile Strat de ASE – CONSORŢIU UNIVERSITARIA ;
– Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) – condus de către domnul prof. Ciprian Preda (Universitatea de Vest din Timişoara – CONSORŢIU UNIVERSITARIA );
– Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS) – condus de către doamna prof. Claudia Popescu (Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti – ALIANŢA UNIVERSITAŢILOR DE TEHNOLOGIE DIN ROMANIA (ARUT));
– Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) – condus de către domnul prof. Alexandru Babeş (Universitatea din Bucureşti – CONSORŢIUL UNIVERSITARIA);
– Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI) – condus de către domnul prof. Mădălin Bunoiu (Universitatea de Vest din Timişoara – CONSORŢIUL UNIVERSITARIA).

Astfel, din cele 6 (şase) consilii consultative ale Ministerului Educaţiei 5 (cinci) sunt conduse de către reprezentanţi ai CONSORŢIULUI UNIVERSITARIA. Doar Universitatea din Bucureşti şi ASE conduc prin reprezentanţii săi 3 din cele 6 consilii consultative.

ARUT îşi exprimă susţinerea cu privire la afirmaţiile domnului rector Preda „concentrare nedemocratică, inechitabilă a puterii de decizie” şi constată că un singur consorţiu universitar – UNIVERSITARIA, deţine conducerea a 5 (cinci) dintre consiliile consultative şi solicită imperativ Ministerului educaţiei ca şi ARUT să preia prin reprezentanţi săi conducerea unora dintre consilii.

ARUT va reveni în perioada următoare cu o analiză detaliată asupra componenţei tuturor Consiliilor consultative ale ministerului.

3. Cu privire la lipsa de reprezentare şi de putere de decizie a CONSORŢIULUI UNIVERSITARIA în CNFIS

„Avem două mari universităţi din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti şi ASE (…) nereprezentate deloc”
CNFIS este un organism consultativ al ministerului care adoptă deciziile în plenul consiliului prin vot.
CNFIS are în componenţă 23 de membrii, împărţiţi pe consorţii astfel:
– UNIVERSITARIA – 8 membri
– ARUT – 6 membri
– ACADEMICA PLUS – 3 membri
– Consorţiu ARTE – 2 membri
– Consorţiu USAMV – 2 membri
– Consorţiu UMF – 1 membru
– Universitate neafiliată – 1 membru.

Astfel, Consorţiul UNIVERSITARIA are 8 (opt) din cei 23 de membrii ai CNFIS, fiind astfel Consorţiul cu cea mai mare reprezentare. Mai mult, Rectorul ASE este membru al Biroului CNFIS, iar rectorul Universităţii din Bucureşti este membru al CNFIS. Deci cele două universităţi sunt reprezentate. Mai mult decât atât, se uită sau se omite faptul că din 1994, de la înfiinţarea sa, şi până de curând, CNFIS a fost condus perioade lungi de timp de mai mulţi reprezentanţi ai Universităţii din Bucureşti.

În ceea ce priveşte respingerea de către BIROUL CNFIS a propunerilor Universităţii din Bucureşti, se afirmă:
„De asemenea, am trimis în anii trecuţi propuneri în scris la CNFIS, dar biroul de decizie din care UB şi UBB, cele mai mari universităţi din România nu fac parte, le-a ignorat, le-a amânat sau le-a respins pe cele mai multe”

Aşa cum am precizat, în Biroul CNFIS, CONSORŢIUL UNIVERSITARIA are doi reprezentanţi – rectorii ASE şi UVT. În fapt, propunerile universităţii din Bucureşti au fost discutate în plenul CNFIS, în care CONSORŢIUL UNIVERSITARIA are 8 reprezentanţi, şi au fost respinse la vot, neavând nici măcar votul membrilor consorţiului.

4. În ceea ce priveşte faptul că acordarea finanţării universităţilor s-ar acorda pe criterii netransparente:
„Vedeţi, problema pe care o reclam eu aici e că, prin decidenţii reprezentanţi în exclusivitate ai ingineriei sau ai medicinei, se perpetuează subfinanţarea domeniilor din celelalte ştiinţe”.

Constatăm cu surprindere ignorarea situaţiei existente, necunoaşterea/ignorarea mecanismelor de funcţionare ale sistemului de finanţare, încercarea de manipulare şi folosirea de date neconforme cu realitatea. Toate sumele acordate universităţilor din România sunt acordate pe baza unor metodologii îndelung dezbătute cu întreg mediul academic, încă din anul 1994, de la înfiinţarea CNFIS. Toate metodologiile sunt supuse dezbaterii publice şi discutate cu reprezentanţii universităţilor la reuniunile CNR, cu federaţiile studenţeşti şi sindicale. Propunerea finală a CNFIS este aprobată de ministrul educaţiei. Membrii Parlamentului sau ai Guvernului nu au deci nicio influenţă asupra stabilirii mecanismului de finanţare a universităţilor.

Coeficienţii de finanţare au fost stabiliţi în urma unor studii de specialitate, studii care au avut la bază costul real pe student, pe fiecare ramura de ştiinţe. Aceste studii au plecat de la un model european extrem de apreciat şi anume modelul de finanţare britanic. Studiile realizate de către CNFIS au fost coordonate de către preşedintele CNFIS de la vremea respectivă, dl profesor George Dincă, matematician, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Este evident, pentru orice persoană de bună credinţă, că fondurile necesare pentru şcolarizarea unui student la medicină sau la inginerie sunt mult mai ridicate în comparaţie cu alte domenii, cum ar fi ştiinţele sociale.

Aceste cheltuieli sunt determinate de necesitatea respectării regulilor impuse de standardele de calitate sau de regulile de protecţia muncii (spre exemplu predarea cu formaţiuni mici de studenţi), de infrastructura specifică şi nevoia de tehnologii moderne în permanentă schimbare, de valoarea consumabilelor (exemplu, componente electronice, electrice, mecanice, materiale diferite, substanţe – costul acestora crescând exponenţial în ultimii ani), a utilităţilor (consumul fiind evident mult mai mare) şi al resurselor umane suplimentare necesară realizării lucrărilor practice (laboranţi, ingineri suport, asistenţi medicali, infirmiere etc).

În plus, în domeniul studiilor vocaţionale cum ar fi artele, unde se lucrează şi cu un student, costurile de studii pentru un student sunt cu mult mai mari decât la inginerie sau medicină.

ARUT consideră că subiectul finanţării universităţilor trebuie abordat şi prin importanţa socială a profesiilor pentru care universităţile pregătesc studenţii şi, mai ales, din perspectiva cererii pe piaţa muncii pentru astfel de specialişti.

Este de asemenea extrem de important să analizăm capacitatea managerială a comunităţilor şi eficienţa modului de cheltuire a banului public şi să păstrăm un echilibru potrivit între profesii.

– Este fără doar şi poate la fel de importantă gestiunea resurselor naţionale atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung, pentru a putea asigura o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi din punct de vedere al resursei umane. Este esenţial ca în competiţia globală pentru atragerea de investiţii să putem asigura industriei resursa umana necesară pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie şi a serviciilor în România.

Pe de altă parte, atunci când dl rector Preda face analiza finanţării universităţilor tehnice, foloseşte cifre eronate. Spre exemplu, domnia sa susţine că Universitatea din Bucureşti are 34.000 de studenţi, iar Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti are 60% din această cifră. Este neadevărat, numărul studenţilor din cadrul UPB fluctuând în ultimii 5 ani între 29.000 şi 33.000 de studenţi. Deci argumentele sunt viciate în fond şi orice calcul este complet eronat.

În final, dorim să atragem atenţia asupra faptului că mecanismele democratice sunt esenţiale într-o societate. Este extrem de important să reluăm şi să întărim faptul că membrii Parlamentului, fie şi cadre didactice, nu sunt reprezentanţii unei universităţi, ci sunt aleşi prin vot democratic de către cetăţeni. Universităţile nu au mecanisme legale de desemnare sau chiar de recomandare a unor membrii ai Parlamentului. Aserţiunile cu privire la presupusul rol al membrilor Parlamentului sau Guvernului în sprijinirea unor universităţi este total neadevărată şi de natură a aduce prejudicii întregului sistem de învăţământ.

Sugerarea eventualelor implicări ale universităţilor în procesele democratice este total deplasată şi ofensatoare, atât pentru universităţi, cât şi pentru persoanele vizate. Negarea şi ignorarea, pe de o parte, a procesului democratic şi a prevederilor legale în vigoare, şi pe de altă parte, a mecanismelor de finanţare a universităţilor, este de asemenea extrem de periculoasă.

Alianţa Română a Universităţilor Tehnice îşi exprimă disponibilitatea de a continua dialogul cu toate universităţile din România, cu toţi actorii reprezentativi, cu autorităţile naţionale, în primul rând cu Ministerul Educaţiei, Guvernul şi Parlamentul României, pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru instituţiile de învăţământ superior din România şi pentru realizarea unui proiect de lege al educaţiei cât mai bun, în concordanţă cu aşteptările beneficiarilor şi ale societăţii, şi cu orientarea spre viitorul în care tehnologia va fi din ce în ce mai prezentă în viaţa de zi cu zi.

Ioana Pop

Articole recente

Festival Madrigal la Baia Mare

În perioada 15 - 28 aprilie 2024, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Programul Național Cantus Mundi invită publicul din județul Maramureș la Festivalul Madrigal, o serie de evenimente culturale remarcabile dedicate spectatorilor de toate vârstele.

Grupare infracţională specializată în înşelăciuni prin Metoda Accidentul, destructurată în Maramureș

Într-o singură zi, gruparea a convins doi vârstinici să le dea peste 36.000 de lei.

Tânăr de 26 de ani, prins cu 235 de km/h pe autostrada A3 Câmpia Turzii – Nădăşelu

Poliţiştii au dat 25 de amenzi, în doar câteva ore, şoferilor care au încălcat regulile de circulaţie pe tronsonul A3 Câmpia Turzii – Nădăşelu

Au început înscrierile pentru cea de-a 13 ediţie a ”Galopiadei secuieşti”

Galopiada va cuprinde atât cursele tradiţionale, cât şi demonstraţii de călărie, lupte pe cai, spectacole de cascadorie, programe pentru copii şi un târg meşteşugăresc şi de produse tradiţionale.

Mai multe articole de același fel

La Sibiu a fost semnat contractul de finanţare pentru construirea Campusului integrat pentru învăţământul dual

Proiectul a fost depus în urmă cu un an de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în calitate de lider al parteneriatului, şi de Primăria Municipiului Sibiu, cea care a cumpărat şi a pus la dispoziţie terenul de 20.000 metri pătraţi, aflat pe Calea Dumbrăvii.