13.7 C
Cluj-Napoca
AcasăJUSTIȚIEIon Iliescu a fost trimis în judecată, în dosarul Revoluţiei, pentru crime...

Ion Iliescu a fost trimis în judecată, în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii

Publicat în

spot_img
spot_img

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.

Procurorul general, Gabriela Scutea, a declarat astăzi într-o conferință de presă că au fost rezolvat problemele semnalate de judecători. Ea declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că ”reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.

Ea a adăugat că, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu,în 5 aprilie 2019, în privinţa căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut neregularităţi şi că nu se poate trece la începerea judecăţii, sunt necesare unele precizări.

“Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21 martie 2022, după ce dosarul a fost restituit fizic de la Înalta Curte la data de 14 februarie 2022. Actele de urmărire penală necesare, conform dispoziţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de cinci luni şi 15 zile. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul din 2019 nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanţă şi să finalizeze urmărirea penală. Doresc să subliniez că o eventuală repartizare a cauzei către un alt procuror ar fi însemnat un volum de muncă şi de timp foarte mare, necesar nu numai pentru studiul iniţial al dosarului, obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi în mod nejustificat durata cercetărilor”, a explicat Scutea.

Potrivit procurorului general, “concepţia rechizitoriului este centrată pe acţiunile intervenite în perioada 22 decembrie – 30 decembrie 1989, după părăsirea sediului Comitetului Central al PCR de către Nicolae Ceauşescu. Doctrina internaţională privitoare la binele împotriva umanităţii în legătură cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune. Într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba persoanei care a dat respectivul ordin”.

“Se impune o clarificare în privinţa cercetării evenimentelor care au constituit Revoluţia Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul a 4.544 de dosare penale. Foarte multe dintre aceste dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dar istoric trebuie subliniat că în 112 dosare Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, dintre care 25 au fost generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili”, a precizat Gabriela Scutea.

Articole recente

Înotătorul român David Popovici, s-a calificat în finala de la 100 metri liber la Campionatului European de înot de la Roma, stabilind un nou...

Înotătorul român David Popovici, s-a calificat vineri seară, în finala de la 100 metri liber la Campionatul European de înot de la Roma.

Ministrul Energiei anunță că începe construcția conductei de transport gaze naturale Prunişor – Orşova – Băile Herculane – Jupa

Investiția a fost declarată de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

„Khetane – Comunități împreună”, primul festival al comunităților marginalizate organizat la Cluj-Napoca

Organizatorii festivalului au invitat la Pata Rât întregul Consiliu Local Cluj-Napoca, în frunte cu edilul Emil Boc.

Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM, șterge pe jos cu modificările la legile justiției: Nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde

Declaraţia a fost făcută în cadrul Plenului CSM, care a luat în discuţie şi urmează să dea un aviz consultativ pe proiectele de modificare a legilor Justiţiei.

Mai multe articole de același fel

Tánczos Barna: Finanţările care vin în România de la Budapesta către asociaţii sau fundaţii maghiare sunt legale şi UDMR nu a folosit niciodată aceşti...

Întrebat cum comentează declaraţiile premierului Ungariei făcute la Şcoala de la Vară de la Tuşnad, ministrul Mediului a spus că punctul nostru de vedere al formaţiunii politice a fost exprimat de preşedintele Kelemen Hunor şi nu doreşte să facă alte comentarii pe subiect.