Spre finalul lunii august, de la Cluj, din inima Transilvaniei, va porni spre Balcani o expediție documentară inedită numită ”Poduri din Balcani”. Numele expediției nu este deloc metaforic, ci unul istoric și cultural. ”Mergem în Balcani să descoperim, să vedem și să revedem poduri interesante”, spun cei patru cercetători clujeni.

Finalul lunii august va aduce startul unei expediții cât se poate de interesante. Patru istorici cunoscuți, toți pasionați de călătorii, au decis să documenteze istoria podurilor din Balcani.

Conf. univ. dr. Radu Mârza ( istoric; specialist în istoria Peninsulei Balcanice), Lect. univ. dr. Cosmin C. Rusu (istoric & arheolog, ghid profesionist; specialist în Turism Cultural) , Alexandru Nalaț (student la istorie; ghid profesionist) și dr. Bogdan Ilieș (istoric; specialist în arhitectură vernaculară) sunt cei patru membri ai expediției.

Dincolo de faptul că sunt cadre didactice la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ghizi pentru turism cultural, arheologi sau specialiști în arhitectură tradițională, cei patru spun că au o pasiune comună, cea pentru călătorii.

Sigur, i-am întrebat de ce documentează despre poduri? Și, mai ales, de ce vor să scrie despre podurile din Balcani?

”Podurile sunt foarte speciale. Sunt locuri de trecere, ușurează mobilitatea, sunt monumente istorice și de arhitectură, dau atmosferă și constituie peisaje, ba sunt și subiecte literare. Despre unul din podurile pe care le vom vizita s-a scris un roman care a primit premiul Nobel pentru literatură.”, ne-a spus Cosmin C. Rusu

De ce Balcanii?

Pentru că Balcanii sunt un spațiu geografic, istoric și cultural unic și spectaculos, unitar și divers în același timp. Balcanii sunt, totodată, un spațiu cuprins între cinci mări (Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană și Marea Adriatică), lanțuri muntoase (Alpi Dinarici, Munții Balcani, Munții Pindului) și numeroase fluvii (Dunărea, Sava, Morava, Drava, Drina, Neretva, Vardar etc.). Mai mult, Balcanii sunt legăn al unor culturi și tradiții istorice milenare cum a fost cultura și civilizația traco-illiră, cea grecească și romană sau cultura și civilizația bizantină, apoi cea otomană, venețiană sau, mai recent, cea habsburgică.

Și totuși, ce fel de poduri? Din cele mai diverse: de la poduri antice, poduri medievale (mai cu seamă otomane), poduri ridicate în secolul XIX ca urmare a Revoluției Industriale, poduri contemporane. Poduri pietonale, poduri rutiere, poduri feroviare. Poduri care se încăpățânează să supraviețuiască din Antichitate și poduri bombardate acum 20 de ani și refăcute.

Traseul propus este: Novi Sad (Serbia) – Belgrad – Porțile de Fier (România/Serbia) – Podul lui Traian – Niš – Višegrad (Bosnia-Herțegovina) – Sarajevo – Mostar – barajul Mratinje (Muntenegru) – Niksic – Shkodra (Albania) – Tirana – Berat – Butrint – Preveza (Grecia) – Istmul Corint – Joannina – Skopje (Macedonia) – Ardino (Bulgaria) – Sofia – Lovec – Vidin – Calafat (România).

”Expediția noastră va dura 7-10 zile, dar suntem cât se poate de conștienți că nu avem cum să epuizam ”podurile din Balcani”, așa că intenționăm să revenim de mai multe ori în regiune, pentru a documenta și alte poduri interesante.”, susține Cosmin C. Rusu.

Cei patru sunt sprijiniți de Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai și de Asociația ARHAIC, sperând și într-o implicare a unor sponsori.

”Cu acest prilej ne adresăm tuturor celor dispuși să ne ajute, persoane fizice sau persoane juridice. Pentru persoanele fizice avem pregătit un cont de Paypal (Radu Marza), iar cu persoanele juridice putem încheia contract de sponsorizare. Fiecare distribuire a demersului nostru și fiecare 50 de lei donați ne ajută. Tuturor celor care ne ajută într-un fel sau altul le suntem recunoscători.”, a mai spus Cosmin C. Rusu.

Știrile Transilvaniei le este alături celor patru cercetători și susținem demersul lor. Tot ceea ce vor face pe parcursul expediție, dar și cercetările ulterioare vor fi prezentate aici, într-o rubrică specială.

Merită spus că la sfârșitul fiecărei zile de călătorie ei vor posta un jurnal pe Facebook https://www.facebook.com/TurismCultural.UBBCluj și vor scrie și câte un articol pe blogul KULTTOUR https://blogubbdepatrimoniusiturismcultural.wordpress.com/ despre cele văzute în ziua respectivă. Vă invităm, așadar, să vă abonați și să le urmăriți scrierile și pe aceste canale.

Merită să știți, de asemenea, că la întoarcerea acasă vor pregăti și un album documentar și chiar vor publica o lucrare-ghid de călătorie.