8.7 C
Cluj-Napoca
AcasăALEGEREA EDITORILORȚinutul Secuiesc s-a mutat în județul Sibiu | Cum fac turism, cu...

Ținutul Secuiesc s-a mutat în județul Sibiu | Cum fac turism, cu multă pasiune, Zsolt și Erika, doi secui mutați la Sebeșu de Sus

Publicat în

spot_img
spot_img

Atunci când le-am trecut pragul, nu știam la ce să ne așteptăm. Am văzut doar frumusețea peisajului și apoi am remarcat bunul gust și curățenia întregii proprietăți unde Zsolt și Erika Nemet au decis în urmă cu trei ani să înceapă o viață nouă, practicând turismul cu pasiune și dedicație. Localitatea este Sebeșu de Sus, în comuna sibiană Racovița, un loc despre care putem spune fără să greșim că este binecuvântat de Dumnezeu.

Era sfârșit de săptămână și, așa cum obișnuim adesea, ne-am urcat în mașină și am decis să plecăm hai-hui prin Transilvania. La sfatul unui bun prieten, Horia Krauss, cel care ne-a povestit despre familia Nemet, am decis să mergem la Sebeșu de Sus și să vedem cu ochii noștri cum acești oameni au reușit să se integreze în comunitatea de acolo, fără a renunța la tradițiile secuiești și fără să facă vreun compromis.

Încă de când am trecut pragul pensiunii Zsolt & Erika la Cascada, am simțit căldura locului și, mai ales, ospitalitatea – celebră altfel – a secuilor. Zsolt este un om dintr-o bucată, sincer și direct, un om cu opinii cât se poate de simple și clare. Ne-a spus că au decis să se mute în acel loc în urmă cu trei ani, după ce s-au mai ”plimbat” și prin alte locuri din Transilvania. Aici însă au simțit că pot face o afacere bună, iar frumusețea locurilor i-a cucerit imediat.

Zsolt vorbește o limbă română perfectă și, doar dacă ești foarte atent, poți simți accentul secuiesc. Ne-a spus că franchețea lui și felul de a fi l-au ajutat să se integreze repede în comunitatea din Sebeșu de Sus.

”Când am venit aici oamenii au fost suspicioși. Ce caută ungurul ăsta aici, de ce a venit, ce urmărește? Au fost întrebări legitime pe care localnicii și le-au pus. Dar eu am arătat imediat ce vrem să facem și am început să colaborăm foarte repede. Acum, eu cumpăr de aici, de la săteni, foarte multe produse, iar asta le-a arătat tuturor că suntem serioși și vrem să facem promovare nu doar pentru noi, ci pentru întreaga comunitate, pentru zona asta care are un potențial turistic foarte mare.”, a spus în fața unui pahar de pălincă din Ardeal Zsolt Nemet.

I-am lăudat pălinca și mi-a spus că o cumpără de la Martin Ioniță, un prieten comun de la Mediaș, pentru că așa consideră că trebuie să se ajute și promoveze unul pe altul toți ardelenii, indiferent de limba pe care o vorbesc.

De altfel, Zsolt susține că, dacă vrei să faci agroturism, este obligatoriu să te gospodărești pe plan local, să oferi celor care îți trec pragul numai produse naturale, locale, produse despre care să le poți spune oricând turiștilor de unde provin.

”Nu cumpărăm nimic de la magazin. Fie producem noi în gospodărie, fie cumpărăm de la localnici ceea ce ne lipsește, știind însă bine de unde provin. Noi am plecat din Secuime, dar sufletul nostru este tot acolo. Așa că sunt și multe produse pe care le cumpărăm din locurile natale”, a mai spus Zsolt.

Nu mult după venirea noastră la pensiune, a ajuns acolo și cel care ne recomandase locul, Horia Krauss, un sas care, de fapt, locuiește în Germania, dar care venise acasă pentru câteva zile. Ne-am bucurat să ne revedem și am început să povestim în fața unui pahar de pălincă, pahar ce nu a rămas ”pe sec”, fiindcă Erika roia în jurul nostru aducând platouri cu delicatesele ardelenilor: slană din cea mai bună, mezeluri făcute în casă, zacuscă din cea mai gustoasă, mai multe tipuri de brânză și jumări de te lingeai pe degete. Toate puse împreună cu cea mai bună pită coaptă în cuptorul lor.

Conversația, în grai ardelean, care în românește, care în ungurește, care în nemțește, a curs domol ore întregi. Erau acolo și o trupă de turiști veniți din Ungaria care se uitau la noi cu admirație și, imediat, ne-au îmbiat să gustăm și din produsele aduse de ei de acasă. Bune, dar nu așa de bune ca ale noastre, din Transilvania.

Un român, un secui și un sas intră într-o curte … Nu, nu este banc! Este doar Transilvania! (de la stânga la dreapta: Andrei Nistor, Zsolt Nemet și Horia Krauss)

Horia ne-a povestit că vrea să revină în Ardeal, fiindcă Germania al cărei cetățean este, nu poate niciodată să îi ofere ”suflet”. Așa că, spune el, se gândește serios să se reîntoarcă cu familia în Secuime, la Sfântu Gheorghe, locul unde simte că trăiește cu adevărat și unde întotdeauna a fost ”acasă”.

Erika, după ce a mai terminat cu truda ne-a spus că în zona Tușnad de unde provine, tradițiile secuiești se păstrează iar ea, chiar dacă e puțin mai departe de locurile natale, nu face altfel. Pensiunea este frumos aranjată chiar de mâna ei, cu multe obiecte extraordinare, amintind de Ținutul Secuiesc atât de drag nouă, tuturor.

Nu știu cum, dar orele au trecut, așa că Erika ne-a chemat din nou la masă, de data asta servindu-ne un prânz delicios. Afară vântul se întețise și se părea că vine furtuna, așa că în sala în care am luat prânzul ne-am simțit acasă. Iar aromele secuiești parcă nu ne mai lăsau să plecăm.

”Avem mulți vizitatori, iar cei care ajung la noi odată, întodeauna revin. De aici nimeni nu pleacă nemulțumit sau flămând. Ba mai mult, oaspeții noștri duc mai departe povestea locurilor ăstora și așa ne vin noi și noi oaspeți pe care ne bucurăm să îi primim de fiecare dată”, spune Erika Nemet.

Planurile lor pentru viitor sunt mari iar, așa cum i-am cunoscut, suntem siguri că și le vor pune în practică. Zsolt, pe care ploaia îl întorsese din drumul pe care dăduse să plece cu un grup de turiști ce aveau nevoie de ghidaj pentru a descoperi locurile, ne-a mai spus că pentru el cel mai important este să fii om. Așa i-a educat și pe cei doi copii ai lor. Ei le sunt, de altfel, ajutor de nădejde în tot ce se întâmplă la pensiune.

”Eu aici construiesc un pod. Asta zic eu că fac. Pod între noi și ei, pod între oameni și comunități. Cred că fiecare dintre noi, aici în Ardeal, indiferent ce limbă vorbim, trebuie să creăm poduri, să încurajăm dialogul, să comunicăm deschis unii cu alții și, mai ales, să rămânem drepți. Să ne păstrăm fiecare credințele, tradițiile, limba și obiceiurile, fiindcă este loc pentru toată lumea. Mereu trebuie să fim buni și să ne uităm către viitor întotdeauna, nu către trecut. ”, spune cu franchețe Zsolt Nemet.

Are mare dreptate Zsolt! Ne-a fost greu să ne luăm rămas bun la plecare, dar – așa cum le-am spus și lor – am venit acolo străini și am plecat prieteni. Ăsta e spiritul Ardealului și vă îndemnăm pe toți cei care citiți aceste rânduri, să le faceți o vizită la Pensiunea Zsolt & Erika la Cascada. Nu veți regreta!

Articole recente

Începând din noiembrie, Ryanair va opera zboruri spre Dublin de pe Aeroportul Internaţional Cluj

Zborurile spre Dublin vor fi operate îcu două frecvenţe pe săptămână, în zilele de marţi şi sâmbătă

Se lansează programul gratuit de formare continuă „Învăț și Zâmbesc” pentru educatori, învăţători şi profesori

Programul „Învăț și Zâmbesc” conține un parcurs de învățare structurat în 3 etape: podcast, interviuri video și capsule video de învățare. Temele abordate sunt variate, de la abilități interpersonale până la aplicații și resurse didactice, fiind create pentru fiecare ciclu de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

Președintele CJ Maramureș susține că are soluții, după ce operatorul Drusal SA a sistat colectarea deșeurilor

Ionel Bogdan a precizat că Societatea Drusal SA are termen ca până mâine dimineață, cel târziu, să operaționalizeze serviciul de gestionare a deșeurilor, pentru care s-a angajat conform contractului pe care îl are cu administrația județului Maramureș. În caz contrar, se va proceda la rezilierea contractului semnat între Județul Maramureș și Drusal SA.

Mai multe articole de același fel

Sibiu a fost, timp de două zile, capitala IT-ului românesc, cu ocazia Sibiu Innovation Days

Sibiu Innovation Days este un reper pe harta inovației din România, jucând un rol important în dezvoltarea rețelelor de colaborare între specialiști din industrie, administrație și comunitatea de cercetare academică.