fbpx
4.7 C
Cluj-Napoca
AcasăPOLITICĂComisia Europeană: Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să participe pe deplin...

Comisia Europeană: Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să participe pe deplin la spaţiul Schengen

Publicat în

spot_img
spot_img

Comisia invită Consiliul să ia fără alte întârzieri deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României şi Croaţiei să participe pe deplin la spaţiul Schengen. Într-o comunicare adoptată astăzi, 16 noiembrie, Comisia face bilanţul progreselor semnificative înregistrate de cele trei state membre în ceea ce priveşte aplicarea normelor Schengen.

De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcţionare a spaţiului Schengen, inclusiv în timpul pandemiei de COVID 19 şi, mai recent, în contextul consecinţelor fără precedent ale războiului din Ucraina. Deşi normele Schengen impun deja celor trei ţări obligaţii parţiale, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost eliminate; prin urmare, acestea nu se bucură de toate avantajele care decurg din apartenenţa la spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne. Participarea deplină la spaţiul Schengen este o cerinţă pentru aceste state membre; prin urmare, ar trebui să li se permită să adere la spaţiul Schengen, având în vedere că îndeplinesc condiţiile.

Un spaţiu Schengen mai vast va face Uniunea mai sigură, prin protecţia consolidată a frontierelor externe comune ale Uniunii şi printr-o cooperare poliţienească eficace, mai prosperă, prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor personale şi de afaceri, şi mai atractivă, prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Bulgaria a instituit o gestionare solidă a frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor şi verificări sistematice la frontiere. Combaterea criminalităţii transfrontaliere este un aspect care a primit prioritate în cadrul cooperării poliţieneşti internaţionale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informaţii Schengen este bine stabilit. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, a garanta accesul la protecţie internaţională şi a respecta principiul nereturnării.

România asigură o gestionare solidă şi de înaltă calitate a frontierelor, inclusiv în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor şi verificările sistematice la frontiere, şi participă la cooperarea poliţienească internaţională. Combaterea migraţiei neregulamentare şi a traficului de persoane reprezintă două priorităţi în care România este activă. Sistemul de informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficace pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării.

Bulgaria şi România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai mult de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind eliminarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, în vederea consolidării încrederii reciproce şi recunoscând dezvoltarea normelor Schengen începând din 2011, în luna martie 2022, Bulgaria şi România au emis o declaraţie comună în cadrul Consiliului. Bulgaria şi România au invitat o echipă de experţi pe bază voluntară, sub coordonarea Comisiei, să analizeze aplicarea celor mai recente evoluţii ale normelor Schengen.

Misiunea voluntară de informare, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat că Bulgaria şi România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme şi instrumente, ci au şi consolidat în mod substanţial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două ţări s-au dovedit a avea rezultate exemplare în ceea ce priveşte punerea în aplicare a normelor Schengen.

În decembrie 2021, Consiliul a confirmat îndeplinirea de către Croaţia a condiţiilor necesare pentru a adera la spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită ţintită desfăşurată cu succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acţiunilor în domeniul gestionării frontierelor externe. Croaţia a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că în cadrul controalelor la frontierele externe sunt respectate obligaţiile în materie de drepturi fundamentale. În special, în iunie 2021, Croaţia a instituit un mecanism independent de monitorizare care asigură monitorizarea independentă a drepturilor omului în cadrul operaţiunilor legate de frontiere în care sunt implicaţi migranţi şi solicitanţi de azil. Mecanismul implică în mod direct părţile interesate croate şi este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croaţia a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord care prelungeşte şi consolidează mecanismul independent de monitorizare. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de consiliul consultativ la 27 octombrie 2022.

Etapele următoare

Sub conducerea preşedinţiei cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne.

Context

Spaţiul Schengen este cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, la care participă în prezent 22 de ţări din UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Spania, Finlanda, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia), precum şi 4 ţări asociate din afara UE (Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein). Irlanda menţine o clauză de neparticipare la eliminarea controalelor la frontierele interne.

Ţările care doresc să adere la spaţiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări Schengen care să confirme dacă acestea îndeplinesc condiţiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen. Odată ce misiunile de evaluare Schengen confirmă faptul că statul membru respectiv este pregătit să adere la spaţiul fără controale la frontierele interne, este necesară aprobarea unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică integral acquis-ul Schengen. Parlamentul European trebuie, la rândul său, să îşi dea aprobarea.

La 10 noiembrie 2022, Parlamentul European a emis un aviz favorabil cu privire la Proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croaţia. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a invitat Consiliul să permită aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Articole recente

Liga 2, etapa 15: Șase meciuri sâmbătă, cu capul de afiș Poli Iași – Dinamo. Duminică alte două meciuri, luni ultima partidă

Sezonul regular al Ligii 2, a ajuns la etapa cu numărul 15, penultima din calendarul competiţional programată în anul 2022.

Medalie de aur pentru Andrei Irimie (CS Unirea Alba Iulia) la Campionatul Mondial de Powerlifting – Seniori, desfășurat în Viborg. Cea mai mare performanță...

Sportivul Andrei Irimie de la CS Unirea Alba Iulia a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial de Powerlifting – Seniori. Aceasta este cea mai mare performanță din istoria sportului din județul Alba.

Teatrul Maghiar transformă un fost cinematograf din Timişoara şi grădina de vară aferentă într-un spaţiu cultural

Fostul Cinematograf Arta, din Iosefin, precum şi grădina de vară a acestuia au fost transferate Teatrului Maghiar pentru a fi reabilitate.

BMW își dublează la 2 miliarde de euro investiția de la uzina din Debrecen

Se vor crea alte 500 de locuri de muncă, pe lângă cele 1000 planificate iniţial, noua fabrică fiind un punct de inters chiar și pentru lucrători veniți din România.

Mai multe articole de același fel

Experţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, inclusiv Olanda, vin în România pentru clarificări privind Schengen

O echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de coordonatori, şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să efectueze, până la finalul săptămânii, o vizită în țara noastră

CNCD constată ceea ce era evident: nu-l poate sancționa pe Viktor Orbán pentru declarațiile rasiste de la Băile Tușnad

Astăzi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis în ședință ceea ce era evident încă de la început, respectiv că premierul Ungariei, Viktor Orbán, nu poate fi sancționat pentru declarațiile pe care le-a făcut la finalul lunii iunie la Băile Tușnad, pentru că beneficiază de imunitate jurisdicțională.