Singurele fotografii rămase de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, care a avut loc acum 104 la Alba Iulia, au fost imortalizate de către Samoilă Mârza, care a fost numit simbolic „Fotograful Unirii “.

„Fotograful Unirii “s-a născut într-o familie de țărani români din Galtiu, comună Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl, Ștefan, s-a recăsătorit ulterior cu o femeie din același sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii.

Samoilă Mârza a urmat cele șase clase primare la școala popurală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învățat meseria de fotograf.

După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.

La terminarea războiului Samoilă Mârza era la Trieste, de unde avea să plece la Viena, în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. Ajuns acolo la 6 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezența generalului Ioan Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari.

Urmând ruta Viena – Zagreb – Belgrad – Timişoara, Mârza a reuşit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfăşurarea Marii Adunări Naţionale.

De aici a plecat în dimineaţa zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.

A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă.

Deoarece nu a avut permis de intrare (credenţional), Mârza nu a fost admis să intre în Sala Unirii.

Fusese angajat totuşi un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat.

Acesta este motivul pentru care nu există fotografii cu lucrările delegaţilor din Sala Unirii.

Din cauza greutăţii de manipulare a aparatelor şi a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reuşit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu.

La începutul anului 1919, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menţionat şi în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie.

Albumul a fost prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii.

Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menţiona în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.

În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929).

A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop.

În 1924, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată după încoronarea din 1922.

În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialităţi.

Deşi munca sa a avut o importanţă istorică uriaşă, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Din acest motiv, el a fost constrâns să vândă unele clişee de la Unire, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Lucrul cel mai trist pentru generaţiile următoare, este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari, fotografi sau la muzee, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

În anul 1966, ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei acestuia la Alba Iulia.

În 1967 prof. Dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire.

Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi.

De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii.

Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât „fotograful Marii Uniri”, a încetat din viață, la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile.

A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.